În lumea de astăzi, Comitatul Bistrița-Năsăud a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru un spectru larg al societății. A ști mai multe despre Comitatul Bistrița-Năsăud este esențial pentru a înțelege impactul acestuia asupra diferitelor aspecte ale vieții noastre de zi cu zi. De la influența sa asupra economiei până la rolul său în cultura populară, Comitatul Bistrița-Năsăud s-a poziționat ca un subiect central în discursul contemporan. În acest articol, ne vom adânci în lumea lui Comitatul Bistrița-Năsăud pentru a explora diferitele sale fațete și relevanța în contextul actual.
Comitatul Bistrița-Năsăud (Beszterce-Naszód) | |||
— comitat al Regatului Ungariei — | |||
![]() | |||
| |||
Coordonate: 47°08′00″N 24°30′00″E / 47.13333333°N 24.5°E | |||
---|---|---|---|
Țară | ![]() | ||
Atestare | ![]() | ||
Reședință | Bistrița | ||
Suprafață | |||
- Total | 4,167 km² | ||
Populație (1910) | |||
- Total | 127.843 locuitori | ||
- Densitate | 29,5 loc./km² | ||
Naționalități | • români - 87.564 (68,49%) • germani - 25.609 (20,03%) • maghiari - 10.737 (8,39%) | ||
În prezent în | România | ||
Prezență online | |||
![]() (Beszterce-Naszód) (Beszterce-Naszód) | |||
![]() (Beszterce-Naszód) | |||
Modifică date / text ![]() |
Comitatul Bistrița-Năsăud, cunoscut și ca Varmeghia Bistrița-Năsăud (în maghiară Beszterce-Naszód vármegye, în germană Komitat Bistritz-Naszod), a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei, care a funcționat în perioada 1876-1920. Capitala comitatului a fost orașul Bistrița.
Comitatul Bistrița-Năsăud se învecina la vest cu Comitatul Solnoc-Dăbâca (Szolnok-Doboka), la nord cu Comitatul Maramureș (Máramaros), la sud-vest cu Comitatul Cluj (Kolozs), la sud cu comitatele Mureș-Turda (Maros-Torda) și Ciuc (Csík). Munții Carpați formau granița între Regatul Ungariei și Regatul României (în partea de sud-est a comitatului) și între Regatul Ungariei și Ducatul Bucovinei - care aparținea de Imperiul Austriac (în partea de est și nord-est). Suprafața comitatului în 1910 era de 4.167 km², incluzând suprafețele de apă.
Comitatul Bistrița-Năsăud a fost înființat în anul 1876, când structura administrativă a Transilvaniei a fost schimbată. Atunci, districtul Bistrița locuit de sași transilvăneni s-a unit cu districtul Năsăud (care fusese înființat în 1861, după ce fusese înființat district grăniceresc între anii 1762-1851) și cu porțiuni din comitatul Dăbâca. În 1918, urmată fiind de confirmarea Tratatului de la Trianon din 1920, comitatul, alături de întreaga Transilvanie istorică, a devenit parte a României.
În perioada 1940-1944, această regiune a fost ocupată de Ungaria, în urma Dictatului de la Viena. Teritoriul Comitatului Bistrița-Năsăud se regăsește azi în județul Bistrița-Năsăud.
În 1910, populația comitatului era de 127.843 locuitori, dintre care:
La începutul secolului 20, subdiviziunile comitatului Bistrița-Năsăud erau următoarele:
Districte (járás) | |
---|---|
District | Capitală |
Besenyő, azi Viișoara | Beszterce --- Bistrița |
Jád, azi Livezile | Beszterce --- Bistrița |
Naszód | Naszód --- Năsăud |
Óradna | Óradna --- Rodna |
Districte urbane (rendezett tanácsú város) | |
Beszterce --- Bistrița |