În acest articol, vom explora impactul pe care Comitatul Sălaj l-a avut asupra societății contemporane. Comitatul Sălaj a devenit un subiect de interes din ce în ce mai mare în ultimii ani, deoarece influența sa acoperă diferite domenii ale vieții de zi cu zi. De la apariția sa, Comitatul Sălaj a generat dezbateri și controverse, precum și a generat schimbări semnificative în modul în care oamenii percep și experimentează lumea din jurul lor. Pe parcursul acestor pagini, vom analiza diferitele fațete ale Comitatul Sălaj, examinând implicațiile sale asupra culturii, politicii, tehnologiei, economiei și vieții personale a oamenilor. Folosind o abordare multidisciplinară, acest articol încearcă să facă lumină asupra impactului profund pe care Comitatul Sălaj l-a avut asupra societății moderne.
Comitatul Sălaj (Szilágy) | |||
— comitat al Regatului Ungariei — | |||
| |||
Coordonate: 47°11′00″N 23°03′00″E / 47.1833°N 23.05°E | |||
---|---|---|---|
Țară | ![]() | ||
Atestare | ![]() | ||
Reședință | Zalău | ||
Suprafață | |||
- Total | 3,815 km² | ||
Populație (1910) | |||
- Total | 230.140 locuitori | ||
- Densitate | 60,3 loc./km² | ||
Naționalități | • români - 136.087 (59,13%) • maghiari - 87.312 (37,93%) • slovaci - 3.727 (1,61%) | ||
În prezent în | România | ||
Prezență online | |||
![]() (Szilágy) (Szilágy) | |||
![]() (Szilágy) | |||
Modifică date / text ![]() |
Comitatul Sălaj, cunoscut și ca Varmeghia Sălajului (în maghiară Szilágy vármegye, în germană Komitat Szilágy), a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei, care a funcționat în perioada 1876-1920. Capitala comitatului a fost orașul Zalău (în maghiară Zilah, în germană Zillenmarkt).
Comitatul Sălaj se învecina la vest cu Comitatul Bihor (Bihar), la nord cu Comitatul Sătmar (Szatmár), la est cu Comitatul Solnoc-Dăbâca (Szolnok-Doboka) și la sud cu Comitatul Cluj (Kolozs). Râurile Someș (Szamos) și Crasna (Kraszna) curgeau pe teritoriul comitatului. Suprafața comitatului în 1910 era de 3.815 km², incluzând suprafețele de apă.
Comitatul Sălaj a fost înființat în anul 1876 prin unirea comitatelor Crasna (cu centrul inițial la Sub Cetate și apoi la Șimleu Silvaniei) și Solnocul de Mijloc (cu centrul la Zalău). În 1918, urmată fiind de confirmarea Tratatului de la Trianon din 1920, comitatul, alături de întreaga Transilvanie istorică, a devenit parte a României.
În perioada 1940-1944, această regiune a fost reocupată de Ungaria, în urma Dictatului de la Viena. Majoritatea teritoriului Comitatului Sălaj se regăsește azi în județul Sălaj, cu excepția unor suprafețe din nord-vest (aflate în județul Satu Mare) și din nord-est (aflate în județul Maramureș).
În 1910, populația comitatului era de 230.140 locuitori, dintre care:
La începutul secolului 20, subdiviziunile comitatului Sălaj erau următoarele:
Districte (járás) | |
---|---|
District | Capitală |
Kraszna | Kraszna --- Crasna |
Szilágycseh | Szilágycseh --- Cehu Silvaniei |
Szilágysomlyó | Szilágysomlyó --- Șimleu Silvaniei |
Tasnád | Tasnád --- Tășnad |
Zilah | Zilah --- Zalău |
Zsibó | Zsibó --- Jibou |
Districte urbane (rendezett tanácsú város) | |
Szilágysomlyó --- Șimleu Silvaniei | |
Zilah --- Zalău |