În lumea de astăzi, Comitatul Târnava-Mică a căpătat o relevanță crucială în diferite domenii ale vieții de zi cu zi. De la impactul său asupra sănătății publice până la influența asupra economiei globale, Comitatul Târnava-Mică a devenit un subiect inevitabil de conversație. De-a lungul istoriei, Comitatul Târnava-Mică a jucat un rol fundamental în societate, modelându-ne convingerile, comportamentele și deciziile. În acest articol, vom explora diferitele fațete ale Comitatul Târnava-Mică și impactul său asupra lumii, analizând evoluția sa în timp și relevanța sa în prezent. Prin analize profunde și perspicace, căutăm să aruncăm lumină asupra rolului pe care Comitatul Târnava-Mică îl joacă în viețile noastre și asupra modului în care a ajuns să ne definească realitatea.
Comitatul Târnava-Mică (Kis-Küküllő) | |||
— comitat al Regatului Ungariei — | |||
| |||
Coordonate: 46°20′00″N 24°18′00″E / 46.33333333°N 24.3°E | |||
---|---|---|---|
Țară | ![]() | ||
Atestare | ![]() | ||
Reședință | Diciosânmartin | ||
Suprafață | |||
- Total | 1,724 km² | ||
Populație (1910) | |||
- Total | 116.091 locuitori | ||
- Densitate | 67,3 loc./km² | ||
Naționalități | • români - 55.585 (47,88%) • maghiari - 34.902 (30,06%) • germani - 20.272 (17,46%) | ||
În prezent în | România | ||
Prezență online | |||
![]() (Kis-Küküllő) (Kis-Küküllő) | |||
![]() (Kis-Küküllő) | |||
Modifică date / text ![]() |
Comitatul Târnava-Mică, cunoscut și ca Varmeghia Târnava-Mică (în maghiară Kis-Küküllő vármegye, în germană Komitat Klein-Kokelburg), a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei, care a funcționat în perioada 1876-1920. Capitala comitatului a fost orașul Diciosânmartin (azi Târnăveni). Teritoriul comitatului se află în prezent în centrul României.
Comitatul Târnava-Mică se învecina la vest cu Comitatul Alba de Jos (Alsó-Fehér), la nord cu comitatele Turda-Arieș (Torda-Aranyos) și Mureș-Turda (Maros-Torda), la est cu Comitatul Odorhei (Udvarhely) și la sud cu Comitatul Târnava-Mare (Nagy-Küküllő). Râul Mureș (Maros) făcea parte din limita sa nordică, iar Râul Târnava Mare (Nagy-Küküllő) forma limita sa sudică. Râul Târnava Mică curgea pe teritoriul comitatului. Suprafața comitatului în 1910 era de 1.724 km², incluzând suprafețele de apă.
Comitatul Târnava-Mică a fost înființat în anul 1876, când structura administrativă a Transilvaniei a fost schimbată. În acel an, comitatul Târnava (în maghiară Küküllő) s-a împărțit în două. În 1918, urmată fiind de confirmarea Tratatului de la Trianon din 1920, comitatul, alături de întreaga Transilvanie istorică, a devenit parte a României.
După Unirea Transilvaniei cu România, teritoriul său a fost inclus în județul Târnava-Mică. Teritoriul Comitatului Târnava-Mică se regăsește azi în județele Mureș (centrul și nordul, cu orașul Târnăveni), Alba (partea de sud-vest) și Sibiu (partea de sud, cu orașul Dumbrăveni).
În 1910, populația comitatului era de 116.091 locuitori, dintre care:
La începutul secolului 20, subdiviziunile comitatului Târnava-Mică erau următoarele:
Districte (járás) | |
---|---|
District | Capitală |
Dicsőszentmárton | Dicsőszentmárton --- Diciosânmartin (azi Târnăveni) |
Erzsébetváros | Erzsébetváros --- Eisabetopol (azi Dumbrăveni) |
Hosszúaszó | Hosszúaszó --- Hususău (azi Valea Lungă) |
Radnót | Radnót --- Iernut |
Districte urbane (rendezett tanácsú város) | |
Dicsőszentmárton --- Diciosânmartin (azi Târnăveni) | |
Erzsébetváros --- Elisabetopol (azi Dumbrăveni) |