Comuna Bonțida, Cluj

În acest articol, vom explora lumea fascinantă a lui Comuna Bonțida, Cluj. De la impactul său asupra societății de astăzi până la influența sa asupra istoriei trecute, Comuna Bonțida, Cluj a jucat un rol crucial în multiple aspecte ale vieții umane. De-a lungul deceniilor, Comuna Bonțida, Cluj a evoluat și s-a adaptat la schimbările din lume, demonstrându-și relevanța în diverse domenii. Cu o abordare multidisciplinară, vom analiza diferitele perspective și fațete ale Comuna Bonțida, Cluj, pentru a înțelege mai bine importanța și locul său pe scena globală. Alăturați-vă nouă în acest tur al Comuna Bonțida, Cluj și descoperiți tot ce are de oferit această temă.

Bonțida
Bonchida
—  comună  —
Biserica reformată din Bonțida
Biserica reformată din Bonțida
Bonțida se află în România
Bonțida
Bonțida
Bonțida (România)
Localizarea satului pe harta României
Bonțida se află în Județul Cluj
Bonțida
Bonțida
Bonțida (Județul Cluj)
Localizarea satului pe harta județului Cluj
Coordonate: 46°54′56″N 23°48′30″E ({{PAGENAME}}) / 46.91556°N 23.80833°E
Țară România
Județ Cluj
SIRUTA56210
Atestare1263 [1]
ReședințăBonțida
Sate componenteBonțida, Coasta, Răscruci, Tăușeni
Guvernare
 - PrimarAurel Emil Cărhaț​[3][4] (PNL, )
Suprafață
 - Total80,38 km²
Populație (2021)
 - Total5.191 locuitori
 - Densitate58,89 loc./km²
Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal407105
Prefix telefonic+40 x64[2]
Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata
Localizarea comunei în județul Cluj
Localizarea comunei în județul Cluj
Localizarea comunei în județul Cluj
Bonțida pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773. (Click pentru imagine interactivă)
Bonțida pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773.
(Click pentru imagine interactivă)
Bonțida pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773.
(Click pentru imagine interactivă)
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Bonțida (în maghiară Bonchida, în trad. "Podul lui Boncz ", în germană Bruck, Bonisbruck) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Bonțida (reședința), Coasta, Răscruci și Tăușeni.[5] Este situată în Câmpia Fizeșului din Podișul Transilvaniei, pe dreapta râului Someșul Mic.

Etimologie

Numele comunei vine de la Benkö Boncz, unul dintre locuitorii localității de odinioară, despre care legenda spune că a construit un pod peste râul Someșul Mic, spre a stabili legătura cu armata lui Tuhutum, aflată pe malul drept al râului. Podul acela a rămas in traditia locala ca "Podul lui Boncz" (în maghiară Boncz-Hid), de unde denumirea românească de "Bonțida".

Date geografice

Comuna Bonțida, situată la app. 35 km de Cluj-Napoca, se extinde pe o suprafață de 8.083 ha și are peste 5.050 locuitori. Comuna este compusă din satul Bonțida, reședință de comună, și satele Coasta, Răscruci și Tăușeni. Relieful este unul specific de deal, traversat de Râul Someșul Mic, pârâul Borșa, Râul Gădălin, Râul Sicu și Râul Chiriș.

Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate, saramura fiind întrebuințată din vechi timpuri de către localnici.

Demografie



Componența etnică a comunei Bonțida

     Români (73,8%)

     Maghiari (9,25%)

     Romi (6,88%)

     Alte etnii (1,89%)

     Necunoscută (8,19%)


Componența confesională a comunei Bonțida

     Ortodocși (74,13%)

     Reformați (9,23%)

     Penticostali (1,66%)

     Romano-catolici (1,43%)

     Alte religii (4,66%)

     Necunoscută (8,9%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Bonțida se ridică la 5.191 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 4.856 de locuitori.[6] Majoritatea locuitorilor sunt români (73,8%), cu minorități de maghiari (9,25%), romi (6,88%) și altele (1,83%), iar pentru 8,19% nu se cunoaște apartenența etnică.[7] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (74,13%), cu minorități de reformați (9,23%), penticostali (1,66%), romano-catolici (1,43%) și altele (1,85%), iar pentru 8,9% nu se cunoaște apartenența confesională.[8]

Politică și administrație

Comuna Bonțida este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Aurel Emil Cărhaț​, de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[9]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal5     
Uniunea Democrată Maghiară din România3     
Partidul Puterii Umaniste2     
Partidul Social Democrat1     
Alianța pentru Unirea Românilor1     
Gădălean Adrian-Iulian1     

Evoluție istorică

De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:

Recensământul[10] [11] Structura etnică
Anul Populația Români Maghiari Germani Romi Alte etnii
1850 3.643 2.325 946 15 281 76
1880 3.503 2.177 1.022 14 290
1890 4.203 2.614 1.240 4 345
1900 4.616 2.831 1.672 89 24
1910 4.809 3.008 1.725 41 35
1920 4.737 3.094 1.562 14 67
1930 5.009 3.395 1.418 1 147 48
1941 5.092 2.969 2.091 5 25 2
1956 5.658 3.824 1.282 2 548 2
1966 5.299 3.744 1.213 3 337 2
1977 5.543 3.896 1.336 2 307 2
1992 4.447 3.280 814 2 349 2
2002 4.722 3.073 902 1 744 2
2011 4.690 2.899 813 968 3

Bonțida - evoluția demografică

Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia


Istoric

Localitatea Bonțida apare menționată pentru prima dată în 1263 ca Terra Bonchhyda, ulterior devenind un cunoscut târg și centru de comitat, cu rang de oppidum.

Date arheologice

1. Pe locul "Podărie" (Pados), între Someș și "Valea Gădălinului" (Gyéres);Tip sit: așezare ; Descoperiri:

  • așezare; datare repertoriu: eneolitic[12]
  • neprecizat - obiecte de piatră; datare repertoriu: eneolitic; colecția E. Orosz, Cluj
  • ceramică - fragmente; datare repertoriu: eneolitic; colecția E. Orosz, Cluj

2. Pe locul "Verveghiu" (Vérvölgy);Tip sit: neprecizat; Descoperiri:

  • topor - din aramă, cu două tăișuri în cruce; datare repertoriu: bronz timpuriu
  • ceramică - urnă; datare repertoriu: Hallstatt

3. Biserica reformată ;Tip sit: biserică ; Descoperiri:

  • biserică - Biserică reformată cu două nave. Clădire de tipul bisericilor de predicator. Capitele cubice au un aspect cu câteva decenii mai arhaice.; datare repertoriu: epoca medievală, secolul XIII [13].


Economie

Amvonul bisericii reformate, opera lui David Șipoș (1720)

În satul Bonțida există stație de cale ferată, herghelie, fermă de creștere a porcinelor și topitorie de cânepă.

Lăcașuri de cult

Asociații culturale

Obiective turistice

Personalități

Galerie de imagini

  • Comuna Bonțida și satele componente
    Comuna Bonțida și satele componente
  • Primăria comunei
    Primăria comunei
  • Castelul Bánffy de la Bonțida
  • Castelul Bánffy de la Bonțida
  • Castelul Bánffy de la Bonțida (Clădirea "Miklós")
    Castelul Bánffy de la Bonțida (Clădirea "Miklós")
  • Castelul Bánffy de la Bonțida (Parcul)
  • Biserica romano-catolică Bonțida
    Biserica romano-catolică Bonțida
  • Biserica reformată (monument istoric)
    Biserica reformată (monument istoric)
  • Interiorul bisericii reformate
    Interiorul bisericii reformate
  • Amvonul
  • Școala
    Școala
  • Biserica ortodoxă din Bonțida
    Biserica ortodoxă din Bonțida
  • Gara CFR Bonțida
    Gara CFR Bonțida
  • Biserica ortodoxă din satul Răscruci
    Biserica ortodoxă din satul Răscruci
  • Castelul Bánffy din Răscruci (monument istoric)
    Castelul Bánffy din Răscruci (monument istoric)
  • Biserica reformată din satul Răscruci (monument istoric)
    Biserica reformată din satul Răscruci (monument istoric)
  • Interiorul bisericii reformate
    Interiorul bisericii reformate
  • Coroana amvonului
    Coroana amvonului
  • Drumul Vișea-Coasta
    Drumul Vișea-Coasta
  • Coasta, județul Cluj
    Coasta, județul Cluj
  • Intrarea în satul Coasta
    Intrarea în satul Coasta
  • Coasta, județul Cluj
    Coasta, județul Cluj
  • Căminul cultural din Coasta
    Căminul cultural din Coasta
  • Coasta, județul Cluj
    Coasta, județul Cluj
  • Coasta, județul Cluj
    Coasta, județul Cluj
  • Biserica "Sfântul Nicolae" (1898)
    Biserica "Sfântul Nicolae" (1898)
  • Turnul, adăugat în 1950
    Turnul, adăugat în 1950
  • Conacul "Dujardin" din Coasta (monument istoric)
    Conacul "Dujardin" din Coasta (monument istoric)
  • Coasta, județul Cluj
    Coasta, județul Cluj
  • Tăușeni
    Tăușeni
  • Biserica "Buna Vestire" (1912)
    Biserica "Buna Vestire" (1912)
  • Bustul pictorului Alexandru Chira
    Bustul pictorului Alexandru Chira
  • Tăușeni
    Tăușeni

Vezi și

Note

  1. ^ Atlasul localităților județului Cluj, p. 92.
  2. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central, arhivat din original (PDF) la  
  5. ^ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. . 
  6. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  7. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  8. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  9. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  10. ^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate
  11. ^ Structura etno-demografică a României
  12. ^ Eneolitic: ultima fază a neoliticului, caracterizată prin folosirea uneltelor de piatră, os, cupru etc. și a podoabelor de cupru (aramă).
  13. ^ „'ARCHAEOLOGICAL REPERTORY OF ROMANIA' Archive Of The 'Vasile Parvan' Institute Of Archaeology - Site Location Index”. Arhivat din original la . Accesat în . 

Bibliografie

  • Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-864300-7. 
  • Dan Ghinea (). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4. 
  • Losonți, Aurel (). Trecut și prezent despre Bonțida: studiu monografic. Cluj-Napoca: Editura U. T. Pres. ISBN 973-9471-92-7. 
  • Liviu Stoica, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa (). Castles & Fortresses in Transylvania: Cluj County. Castele și cetăți din Transilvania: Județul Cluj. Cluj-Napoca. ISBN 978-973-0-05364-7. 

Legături externe