În lumea de astăzi, Eneacontaedru rombic este un subiect de mare relevanță și interes pentru un spectru larg de oameni. Atât în sfera profesională, cât și în cea personală, Eneacontaedru rombic a generat dezbateri, discuții și reflecții profunde asupra impactului său asupra societății. Pe măsură ce tehnologia și globalizarea avansează, Eneacontaedru rombic a devenit un punct central de discuție în diverse domenii, de la economie la politică, cultură și psihologie. În acest articol, vom explora diferitele aspecte ale Eneacontaedru rombic și influența sa asupra vieților noastre, precum și implicațiile viitoare pe care le-ar putea avea.
Eneacontaedru rombic | |
![]() | |
(animație) | |
Descriere | |
---|---|
Tip | zonoedru |
Fețe | 90 romburi (60 late, 30 înguste) |
Laturi (muchii) | 180 |
Vârfuri | 92 |
χ | 2 |
Configurația vârfului | 60 (43); 12 (45); 20 (46) |
Simbol Schläfli | rt{3,5} |
Grup de simetrie | Ih , , (*532), ordin 120 |
Grup de rotație | I, +, (532), ordin 60 |
Arie | 76,569 a2 (a = latura) |
Volum | 61,370 a3 (a = latura) |
Poliedru dual | icosaedru trunchiat rectificat |
Proprietăți | convex |
Desfășurată | |
![]() |
În geometrie un eneacontaedru rombic este un poliedru cu 90 de fețe rombice. Fețele sunt de două feluri: 60 de romburi late și 30 de romburi înguste.[1] Are 92 de vârfuri, în 60 din ele se întâlnesc câte 3 romburi, în 12 câte 5 romburi, iar în 20 câte 6 romburi.[2] Eneacontaedrul rombic este un zonoedru cu o oarecare asemănare cu triacontaedrul rombic.
Simbol său Conway este jtI[3] sau dakD.[4]
Poate fi văzut ca un icosaedru trunchiat neuniform augmentat cu piramide pe fețele pentagonale și hexagonale, cu înălțimile ajustate până când unghiurile diedre sunt zero, iar cele două tipuri de laturi laterale ale piramidelor au lungime egală. Această construcție este exprimată în notația Conway a poliedrelor drept jtI cu operatorul de joncțiune j (în engleză join).
Cele 60 de fețe rombice late din eneacontaedrul rombic sunt identice cu cele din dodecaedrul rombic, cu diagonale în raport de 1 : √2. Unghiurile acestor romburi sunt de aproximativ 70,528° și 109,471°. Cele treizeci de fețe rombice înguste au unghiurile de 41,810° și 138,189°, iar diagonalele sunt în raportul 1 : φ2.
Fără constrângerea de a avea laturi egale, dacă sunt limitate doar de simetria icosaedrică romburile late sunt romboizi.
Densitatea de împachetare optimă a eneacontaedrelor rombice este:[5]
S-a observat că această valoare optimă este obținută într-o rețea Bravais de către de Graaf.[6] Deoarece eneacontaedrul rombic este cuprins într-un dodecaedru rombic a cărui sferă înscrisă este identică cu propria sa sferă înscrisă, valoarea fracției optime de împachetare este un corolar al conjecturii Kepler(d)[7]: se poate realiza prin plasarea unui rombicuboctaedru în fiecare celulă a fagurelui dodecaedric rombic și nu poate fi depășită, deoarece altfel densitatea optimă de împachetare a sferelor ar putea fi depășită prin introducerea unei sfere în fiecare rombicuboctaedru al împachetarii ipotetice care ar depăși-o.
Următoarele formule pentru arie, A și volum, V sunt stabilite pentru lungimea laturilor tuturor poligoanelor (care sunt regulate) a:[1]