Gara Progresul

În lumea de astăzi, Gara Progresul a devenit din ce în ce mai important. De la apariția sa, Gara Progresul a captat atenția oamenilor de toate vârstele și locurile, devenind un subiect de interes larg răspândit. Fie datorită impactului său asupra societății, a relevanței sale în domeniul științific, a influenței asupra culturii populare sau a semnificației sale în istorie, Gara Progresul a lăsat o amprentă de neșters asupra umanității. În acest articol, vom explora în continuare semnificația și importanța lui Gara Progresul, analizând evoluția sa în timp și rolul său în lumea de astăzi.

Gara Progresul
Informații generale
Coordonate44°22′N 26°05′E ({{PAGENAME}}) / 44.37°N 26.09°E
Liniicalea ferată București–Giurgiu Nord–Giurgiu  Modificați la Wikidata
Gări adiacentegara Jilava  Modificați la Wikidata
STB: 7, 25, 102, 116, 465 Serviciul de Transport Voluntari: 418, 419, 420 , 428
Peroane2
Linii3
Istoric
Deschisă  Modificați la Wikidata
Alte informații
ProprietarCompania Naţională de Căi Ferate​  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Gara București Progresul este o gară din București. Gara a încetat să funcționeze pentru traficul de călători începând cu anul 2006, după ce podul de cale ferată peste râul Argeș de la Grădiștea s-a prăbușit la 13 august 2005 din cauza inundațiilor. Traficul feroviar spre Giurgiu trecea prin Videle[1], traseu cu 58 km mai lung[2]. Circulația a fost redeschisă la 1 iunie 2024, după finalizarea noului pod.

Gara Progresul a fost inaugurată pe 19 noiembrie 1960. Inițial, pe locul ei a fost o haltă, înființată în anul 1953 pe linia dinspre Filaret către Giurgiu. Trecerea de la haltă la gară s-a desfășurat între anii 1954-1958, păstrând până astăzi cele patru linii în lungime de 949 m.[3]

Singura direcție de plecare din această gară este București-Giurgiu, prima linie de tren din România, inaugurată în octombrie 1869 (Calea ferată București–Giurgiu Nord–Giurgiu). Linia se continuă până în Bulgaria, fiind una din variantele de acces feroviar spre Bulgaria, Grecia sau Turcia, dinspre România, Republica Moldova, Ucraina, Belarus, Rusia, Polonia, sau țările baltice.

Gara deservește partea de sud a capitalei, dar și Comuna Jilava, Ilfov (pe al cărei teritoriu administrativ se află), în locul fostei Gări Filaret. Din gară pleacă trenuri spre Giurgiu și București Nord.

La gară se poate ajunge cu tramvaie (7, 25), autobuze (102, 116), iar din comunele suburbane, se poate ajunge cu autobuzul (liniile metropolitane 418, 419, 420, 428, 465) sau microbuzul.

Note

  1. ^ „TER mulțumește Eurobuild Cee România”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ Ioan Rus joacă alba-neagra cu podul feroviar de la Grădiștea
  3. ^ Gările înghețate ale Bucureștiului...

Legături externe