Grigore Crăiniceanu

În acest articol, ne vom adânci în lumea fascinantă a lui Grigore Crăiniceanu, explorând numeroasele sale fațete și impactul său asupra diferitelor aspecte ale vieții. De la influența sa în istorie până la relevanța sa astăzi, Grigore Crăiniceanu a lăsat o amprentă de neșters asupra societății și continuă să genereze dezbateri și reflecție. În acest sens, vom analiza evoluția sa în timp, legătura ei cu alte elemente relevante și experiențele celor care au fost atinși de prezența sa. Pregătiți-vă să porniți într-o călătorie de descoperire și învățare despre Grigore Crăiniceanu, o entitate care a captat atenția persoanelor de toate vârstele și mediile.

Membru titular al Academiei Române
Grigore Crăiniceanu
Date personale
Născut1852[1] Modificați la Wikidata
București, Țara Românească Modificați la Wikidata
Decedat1935 (83 de ani)[1] Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
CopiiConstantin Crăiniceanu Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiemilitar
teoretician militar Modificați la Wikidata
Activitate
Gradulgeneral  Modificați la Wikidata
Generalul Grigore Crăiniceanu.

Grigore Crăiniceanu (n. 19 iulie 1852, București – d. 1 octombrie 1935, București) a fost un politician și general român.

A fost membru corespondent și membru titular al Academiei Române. Arhivat în , la Wayback Machine.

A participat la Războiul de independență (1877-1878) și la Primul război mondial (de întregire națională) (1916-1918) Arhivat în , la Wayback Machine..

Între 1 noiembrie 1909 și 28 decembrie 1910, generalul Grigore Crăiniceanu a fost Ministru de Război în guvernul Ion I. C. Brătianu, succedându-i ministrului interimar de război, Toma Stelian, care a fost în funcție între 4 martie și 1 noiembrie 1909 Arhivat în , la Wayback Machine..

În calitate de ministru de război al României, pe 14 februarie 1910 generalul Grigore Crăiniceanu a efectuat o inspecție a unităților militare din Garnizoana Pitești. Arhivat în , la Wayback Machine.

În calitate de om de cultură, a fondat "Revista armatei " (1883) și "Cercul publicațiunilor militare" (1889).

Generalul de divizie Grigore Crăiniceanu a îndeplinit funcția de comandant al Armatei a II-a (26 august - 26 septembrie 1916).

Generalului Crăiniceanu i se ia comanda Armatei 2 și numai prietenia cu Ionel Brătianu îl salvează de curtea marțială. Referindu-se la situația acelor zile, maiorul Radu Rosetti, șeful Biroului Operațiuni din Marele Cartier general consemna: „... haosul și zăpăceala domnește în comandamentul și printre trupele Armatei a 2-a. Aflăm că Crăiniceanu a dat ordin de «retragere în marș forțat», locotenent-colonelul Gh. Dabija, sub-șeful de stat major al Armatei 2 insistă să i se ieie imediat comanda lui Crăiniceanu”.

Legături externe


Predecesor:
gen. Nicolae Tătărăscu
Șeful Marelui Stat Major al Armatei Române
1 aprilie 19071 noiembrie 1909
Succesor:
gen. Ion Istrati
Predecesor:
Toma Stelian
Ministrul Apărării Naționale
1 noiembrie 190928 decembrie 1910
Succesor:
Nicolae Filipescu