În acest articol, ne vom adânci în lumea fascinantă a lui Grigore Crăiniceanu, explorând numeroasele sale fațete și impactul său asupra diferitelor aspecte ale vieții. De la influența sa în istorie până la relevanța sa astăzi, Grigore Crăiniceanu a lăsat o amprentă de neșters asupra societății și continuă să genereze dezbateri și reflecție. În acest sens, vom analiza evoluția sa în timp, legătura ei cu alte elemente relevante și experiențele celor care au fost atinși de prezența sa. Pregătiți-vă să porniți într-o călătorie de descoperire și învățare despre Grigore Crăiniceanu, o entitate care a captat atenția persoanelor de toate vârstele și mediile.
![]() | O parte din referințele acestui articol sunt prezentate ca simple legături web, ceea face ca ele să fie în pericolul de a deveni inaccesibile în timp și astfel informația să nu mai fie verificabilă. Vă rugăm să completați citarea cu datele complete (titlu, autor, data publicării/accesării etc.). Câteva formate și uneltele Refscript și reFill sunt disponibile pentru a vă asista în formatare. |
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
![]() |
---|
Grigore Crăiniceanu | |
![]() | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 1852[1] ![]() București, Țara Românească ![]() |
Decedat | 1935 (83 de ani)[1] ![]() București, România ![]() |
Copii | Constantin Crăiniceanu ![]() |
Cetățenie | ![]() ![]() |
Ocupație | militar teoretician militar ![]() |
Activitate | |
Gradul | general ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Grigore Crăiniceanu (n. 19 iulie 1852, București – d. 1 octombrie 1935, București) a fost un politician și general român.
A fost membru corespondent și membru titular al Academiei Române. Arhivat în , la Wayback Machine.
A participat la Războiul de independență (1877-1878) și la Primul război mondial (de întregire națională) (1916-1918) Arhivat în , la Wayback Machine..
Între 1 noiembrie 1909 și 28 decembrie 1910, generalul Grigore Crăiniceanu a fost Ministru de Război în guvernul Ion I. C. Brătianu, succedându-i ministrului interimar de război, Toma Stelian, care a fost în funcție între 4 martie și 1 noiembrie 1909 Arhivat în , la Wayback Machine..
În calitate de ministru de război al României, pe 14 februarie 1910 generalul Grigore Crăiniceanu a efectuat o inspecție a unităților militare din Garnizoana Pitești. Arhivat în , la Wayback Machine.
În calitate de om de cultură, a fondat "Revista armatei " (1883) și "Cercul publicațiunilor militare" (1889).
Generalul de divizie Grigore Crăiniceanu a îndeplinit funcția de comandant al Armatei a II-a (26 august - 26 septembrie 1916).
Generalului Crăiniceanu i se ia comanda Armatei 2 și numai prietenia cu Ionel Brătianu îl salvează de curtea marțială. Referindu-se la situația acelor zile, maiorul Radu Rosetti, șeful Biroului Operațiuni din Marele Cartier general consemna: „... haosul și zăpăceala domnește în comandamentul și printre trupele Armatei a 2-a. Aflăm că Crăiniceanu a dat ordin de «retragere în marș forțat», locotenent-colonelul Gh. Dabija, sub-șeful de stat major al Armatei 2 insistă să i se ieie imediat comanda lui Crăiniceanu”.
Predecesor: gen. Nicolae Tătărăscu |
Șeful Marelui Stat Major al Armatei Române 1 aprilie 1907 – 1 noiembrie 1909 |
Succesor: gen. Ion Istrati |
Predecesor: Toma Stelian |
Ministrul Apărării Naționale 1 noiembrie 1909 – 28 decembrie 1910 |
Succesor: Nicolae Filipescu |