În articolul de astăzi vom pătrunde în lumea lui Gheorghe Manu (general), un subiect interesant care a captat atenția a milioane de oameni din întreaga lume. De la origine până la impactul asupra societății de astăzi, Gheorghe Manu (general) a lăsat o amprentă de neșters în istorie. În acest sens, vom explora originile sale, evoluția în timp și relevanța sa astăzi. În plus, vom analiza modul în care Gheorghe Manu (general) a influențat diferite aspecte ale vieții de zi cu zi, de la cultură la tehnologie, și modul în care influența sa va continua să fie protagonistă în viitor. Pregătește-te să te cufunzi în lumea fascinantă a lui Gheorghe Manu (general) și să descoperi tot ce are de oferit această temă. Nu poți pierde asta!
Gheorghe Manu (alternativ George Manu; n. 26 iulie 1833, București – d. 16 mai 1911, București) a fost un general și om de stat român, ministru de Război în mai multe guverne, cel de-al șaptesprezecelea premier al României. A deținut funcția de Președinte al Consiliului de Miniștri între 1889 și 1891.
A fost fiul fostului agă și caimacam al Valahiei Iancu Manu; mama sa, Ana Ghica a fost una din fiicele marelui ban Alexandru Ghica.
Manu era descendent direct al domnitorului Constantin Brâncoveanu.[1]
După studii militare în Prusia, la Potsdam, a fost sublocotenent în armata prusacă (1853). Întors în țară in 1858, a fost însărcinat cu organizarea artileriei române. Cu gradul de colonel, a fost ministru de Război în guvernele Dimitrie Ghica și Manolache Costache Epureanu (1869-1870). A fost primar al Bucureștiului intre 1874 si 1877. Cu gradul de general, s-a distins în Războiul de independență, fiind primul român decorat cu Virtutea Militară (1877), ordin înființat de Prințul Carol.
Comandant de divizie în Războiul de independență, a obținut în februarie 1878 capitularea Vidinului.
După război a fost unul dintre fruntașii Partidului Conservator.
A fost inspector al artileriei până în 1888, ministru de Război în guvernele Teodor Rosetti și Lascăr Catargiu (1888-1889) și președinte al Camerei Deputaților (1891-1895).
Predecesor: colonel Alexandru Duca |
Ministrul Apărării Naționale Ministru de război 14 iunie 1869 – 17 decembrie 1870 |
Succesor: colonel Eustasie Pencovici |
Predecesor: general Constantin Barozzi |
Ministrul Apărării Naționale Ministru de război 12 noiembrie 1888 – 4 noiembrie 1889 |
Succesor: general Matei Vlădescu |
Predecesor: Dimitrie Sturdza |
Ministrul Apărării Naționale Ministru de război 22 decembrie 1904 – 11 martie 1906 |
Succesor: general Alexandru Averescu |
Predecesor: George D. Pallade |
Ministrul de finanțe al Regatului României 11 aprilie 1899 – 9 ianuarie 1900 |
Succesor: Take Ionescu |