Limbă VSO

Acest articol va aborda subiectul Limbă VSO, care a fost subiect de interes și dezbatere de-a lungul anilor. În societatea actuală, Limbă VSO joacă un rol fundamental în diverse aspecte ale vieții de zi cu zi, influențând totul, de la modul în care ne raportăm la ceilalți până la deciziile noastre la nivel personal și profesional. Această temă a stârnit curiozitatea cadrelor universitare, a specialiștilor și a publicului larg, datorită actualității sale. În acest sens, vor fi explorate diferite puncte de vedere și abordări asupra Limbă VSO, cu scopul de a oferi o perspectivă completă și îmbogățitoare care să permită cititorului să înțeleagă mai bine importanța acestui subiect în societatea actuală.

Tipologie lingvistică
Morfologică
Analitică Izolantă Sintetică Flexionară Aglutinantă Polisintetică Oligosintetică
Morfosintactică
Structură de acțiune Nominativ–acuzativă Ergativ–absolutivă Ergativitate divizată Nominativ–absolutivă Diateză simetrică Activ–stativă Tripartită Direct-inversă Marcare nulă Marcare dependentă Dublă marcare Marcare nucleică Subiect sub-înțeles Pivot sintactic Rol theta
Topica propoziției
Limbi VO Subiect–verb–obiect Verb-subiect-obiect Verb-obiect-subiect Limbi OV Subiect-obiect-verb Obiect-subiect-verb Obiect-verb-subiect Topică V1 Topică V2 Topică liberă
v d m

În tipologia lingvistică, o limbă SOV este o limbă în care topica propoziției își dispune în mod uzual părțile de propoziție să fie în ordinea subiect–obiect (complement)–verb (predicat). VSO este a treia cea mai comună ordine a cuvintelor printre limbile lumii, după SOV (ca în hindi și japoneză) și SVO (ca în română și chineză mandarină).

Familiile lingvistice în care toți sau mulți dintre membrii lor sunt VSO includ următoarele:

• limbile celtice insulare (inclusiv irlandeza, galica scoțiană, galeza, cornică și bretona);
• limbile afro-asiatice (inclusiv berberă, egipteană, arabă clasică și modernă standard, ebraică biblică și gî'îz);
• limbile austroneziene (inclusiv tagaloga, visayana, pangasinan, kapampangana, kadazan dusun, hawaiiana, maori și tongana);
• limbile salishan;
• multe limbi mesoamericane, cum ar fi limbile mayașe și limbile oto-manguean;
• multe limbi nilotice (inclusiv nandi și maasai).

Categorizare

Ordine	Exemplu	Incidență		Limbi
SOV	„Ion mere a mâncat.”	45%	45	Abazină, abhază, akkadiană, amharică, armeană, avară, aimara, azeră, bască, bengaleză, birmană, elamită, greacă veche, hitită, hindustană, japoneză, coreeană, kurdă, latină, malayalam, manchu, mongolă, navajo, nepaleză, pali, paștună, persană, sanscrită, tamilă, telugu, tibetană, turcă, quechua
SVO	„Ion a mâncat mere.”	42%	42	Arabă (varietățile moderne), chineză, ebraică, indoneziană, majoritatea limbilor europene, swahili, thailandeză, vietnameză
VSO	„A mâncat Ion mere.”	9%	9	Arabă (clasică și modernă standard), limbile berbere, ebraică biblică, limbile celtice, filipineză, gî'îz, limbile polineziene
VOS	„A mâncat mere Ion.”	3%	3	Malgașă, limbile mayașe, Terêna, Qʼeqchi'
OVS	„Mere a mâncat Ion.”	1%	1	Äiwoo, Hixkaryana, Urarina
OSV	„Mere Ion a mâncat.”	0,3%	0.3	Tobati, Warao, Haida
Distribuție raportată de Russell S. Tomlin în 1986[1][2]

Note

1. ^ Meyer, Charles F. (2010). Introducing English Linguistics (ed. Student). Cambridge University Press. 
2. ^ Tomlin, Russell S. (1986). Basic Word Order: Functional Principles. London: Croom Helm. p. 22. ISBN 9780709924999. OCLC 13423631. 

Acest articol legat de lingvistică este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui.