Astăzi, Negrilică este un subiect de mare interes și relevanță în societate. Timp de decenii, Negrilică a fost subiect de dezbatere și cercetare, generând opinii contradictorii și provocând schimbări semnificative în diverse domenii. În acest articol, vom aprofunda în complexitatea lui Negrilică, explorând diferitele sale perspective și consecințe în viața noastră de zi cu zi. Vom analiza modul în care Negrilică a evoluat de-a lungul timpului și cum continuă să influențeze societatea noastră de astăzi. În plus, vom aborda provocările pe care le prezintă Negrilică, precum și posibilele soluții și strategii pentru a le rezolva. Alăturați-vă nouă în această explorare interesantă a Negrilică și descoperiți nenumăratele sale fațete!
Negrilică | |
---|---|
![]() | |
Clasificare științifică | |
Regn: | Plantae |
(neclasificat): | Angiosperms |
(neclasificat): | Eudicots |
Ordin: | Ranunculales |
Familie: | Ranunculaceae |
Gen: | Nigella |
Specie: | N. sativa |
Nume binomial | |
Nigella sativa L. | |
Sinonime[1] | |
| |
Modifică text ![]() |
Negrilica (nume științific nigella sativa), cunoscut de asemenea sub numele de chimen negru, sămânță neagră, kalonji și haba al-barakah (numele arab)[2], este o plantă cu flori anuală din familia Ranunculaceae, nativă din sudul și sud-vestul Asiei.
Primul document scris despre această plantă este Vechiul Testament, cartea lui Isaia 28:25, 27.[3]
Planta mai este numită cenușcă sau negrușcă de cultură.[4]
Semințele plantei sunt numite de către vorbitorii de limba engleză ca susan negru, coriandru roman, chimen negru, sau sămanța cepei.[5][6]
În industria alimentară, semințele de negrilică se utilizează drept condiment la prepararea brânzeturilor, recomandându-se prăjirea lor înainte.[7][4]
Materiale media legate de Negrilică la Wikimedia Commons