Număr stella octangula

În acest articol, vom explora lumea fascinantă a lui Număr stella octangula. Indiferent dacă este un subiect, o persoană sau o întâlnire, Număr stella octangula are un impact semnificativ asupra societății noastre. De-a lungul istoriei, Număr stella octangula a jucat un rol vital în modelarea culturii noastre și a modului în care înțelegem lumea din jurul nostru. Prin acest articol, vom descoperi importanța Număr stella octangula și influența sa asupra diferitelor aspecte ale vieții de zi cu zi. Pregătește-te să te cufunzi într-o călătorie unică și captivantă pentru a înțelege mai bine Număr stella octangula!

Număr stella octangula

124 de bile magnetice aranjate în formă de octaedru stelat
Nr. total de termeniInfinit
Subșir alNumere poliedrice
Formula
Primii termeni1, 14, 51, 124, 245, 426, 679
Index OEIS

Un număr stella octangula sau număr octaedric stelat este un număr figurativ.[1]

Primele numere stella octangula:[1]

1, 14, 51, 124, 245, 426, 679, 1016, 1449, 1990, 2651, 3444, 4381, 5474, 6735, 8176, 9809, 11646, 13699, 15980, 18501, 21274, 24311, 27624, 31225, 35126, 39339, 43876, 48749, 53970, 59551, 65504, 71841, 78574, 85715, 93276, 101269, 109706, 118599, 127960.

Formule

Al n-lea număr stella octangula este dat de relația:[1][2][3]

Ecuația Ljunggren

Singurele două numere stella octangula care sunt și pătrate sunt și , care corespund la n = 1, respectiv n = 169.[1][2][4] Curba eliptică care descrie numerele stella octangula pătrate,

poate fi adusă la forma Weierstrass, echivalentă

prin schimbările de variabilă și .Deoarece cei doi factori n și numărului pătratic sunt numere relativ prime, ele trebuie să fie ele însele pătrate, iar o a doua schimbare de variabile și duce la ecuația Ljunggren:[4]

O teoremă a lui Siegel afirmă că orice curbă eliptică are un număr finit de soluții, iar Format:Harvs a făcut o demonstrație dificilă că singurele soluții întregi ale ecuației sunt (1,1) și (239,13), care corespund la cele două numere stella octangula amintite.[5] Louis J. Mordell a conjecturat că demonstrația poate fi simplificată, iar ulterior câțiva autori au publicat asemenea demonstrații.[4][6][7]

Alte aplicații

Numerele stella octangula apar într-o familie parametrică de cazuri la problema scărilor încrucișate în care lungimile și înălțimile scărilor și înălțimea punctului lor comun sunt toate întregi. În aceste cazuri, raportul dintre înălțimile celor două scări este un număr stella octangula.[8]

Note

  1. ^ a b c d Șirul A007588 la Enciclopedia electronică a șirurilor de numere întregi (OEIS)
  2. ^ a b en Eric W. Weisstein, Stella Octangula Number la MathWorld.
  3. ^ en Conway, John; Guy, Richard (), The Book of Numbers, Springer, p. 51, ISBN 978-0-387-97993-9 
  4. ^ a b c en Siksek, Samir (), Descents on Curves of Genus I (PDF), Ph.D. thesis, University of Exeter, pp. 16–17 .
  5. ^ de Ljunggren, Wilhelm (), „Zur Theorie der Gleichung x2 + 1 = Dy4”, Avh. Norske Vid. Akad. Oslo. I., 1942 (5): 27, MR 0016375 .
  6. ^ en Steiner, Ray; Tzanakis, Nikos (), „Simplifying the solution of Ljunggren's equation X2 + 1 = 2Y4” (PDF), Journal of Number Theory, 37 (2): 123–132, doi:10.1016/S0022-314X(05)80029-0, MR 1092598 .
  7. ^ en Draziotis, Konstantinos A. (), „The Ljunggren equation revisited”, Colloquium Mathematicum, 109 (1): 9–11, doi:10.4064/cm109-1-2 Accesibil gratuit, MR 2308822 .
  8. ^ en Bremner, A.; Høibakk, R.; Lukkassen, D. (), „Crossed ladders and Euler's quartic” (PDF), Annales Mathematicae et Informaticae, 36: 29–41, MR 2580898, arhivat din original (PDF) la , accesat în  .
Portal icon Portal Matematică