Săcălășeni, Maramureș

Astăzi, Săcălășeni, Maramureș este un subiect care trezește un mare interes în diferite domenii. Atât în ​​societatea actuală, cât și în domeniul profesional, Săcălășeni, Maramureș și-a asumat un rol relevant datorită impactului său asupra vieții noastre de zi cu zi. De la origini și până la evoluția de astăzi, Săcălășeni, Maramureș a reușit să capteze atenția oamenilor de toate vârstele și continuă să genereze dezbateri și discuții pe diverse forumuri. În acest articol, vom explora diferitele aspecte legate de Săcălășeni, Maramureș, analizând importanța acestuia, implicațiile și posibilele dezvoltări viitoare.

Săcălășeni
—  sat și reședință de comună  —
Biserica de lemn (monument istoric)
Biserica de lemn (monument istoric)
Săcălășeni se află în România
Săcălășeni
Săcălășeni
Săcălășeni (România)
Localizarea satului pe harta României
Săcălășeni se află în Județul Maramureș
Săcălășeni
Săcălășeni
Săcălășeni (Județul Maramureș)
Localizarea satului pe harta județului Maramureș
Coordonate: 47°34′54″N 23°33′51″E ({{PAGENAME}}) / 47.58167°N 23.56417°E
Țară România
Județ Maramureș
ComunăSăcălășeni
SIRUTA108801
Populație (2021)
 - Total932 locuitori
Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal437280
Prefix telefonic+40 x59 [1]
Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata
Săcălășeni în Harta Iosefină a Tansilvaniei, 1769-73
Săcălășeni în Harta Iosefină a Tansilvaniei, 1769-73
Săcălășeni în Harta Iosefină a Tansilvaniei, 1769-73
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Săcălășeni (în maghiară Szakállasfalva) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Maramureș, Transilvania, România.

Istoric

Prima atestare documentară: 1405 (Zakalosfalwa). [2]

Etimologie

Etimologia numelui localității: din numele de grup săcălășeni < din n.fam. Sa-caloș (< magh. sakálos „bărbos”); sau din n.fam. Săcăluș (< subst. arh. săcăluș „tun mic, primitiv” < magh. szakallás < vsl. sokolǔ „tun”) + suf. -eni. [3]

Lăcașuri de cult

  • Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului" datează, potrivit tradiției, din anul 1442 și a fost reconstruită în sec.XVIII. De proporții monumentale, este impresionantă și prin grosimea excepțională a bârnelor din care este construită. De plan dreptunghiular, cu absidă poligonală decroșată [4], are deasupra pronaosului un turn-clopotniță foarte înalt, cu foișor. Ornamentată cu un frumos decor sculptat. În interior se păstrează picturi murale din 1865. Biserica de lemn a fost declarată monument prin Legea nr.5/2000 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național.

Personalități

Familia Tarția, care în secolul al XVI-lea a dat Transilvaniei persoane cu funcții importante. Ulterior, după 1600, o dată cu introducerea calvinismului, familia și-a pierdut faima și averile, ajungând să trăiască o viață sărăcăcioasă în Pintic, Cluj.[5]

Note

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ Coriolan Suciu, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, București, Editura Academiei, 1967-1968.
  3. ^ Dorin Ștef, Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș, Editura Ethnologica, Baia Mare, 2016.
  4. ^ Absidă decroșată: absidă mai îngustă decât lățimea naosului.
  5. ^ , Familia nr.22, Pesta, 1866, p.22.

MM Acest articol despre o localitate din județul Maramureș este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui.