Teodor Herța

În ziua de Teodor Herța, ne confruntăm cu un subiect foarte important care merită să fie abordat și discutat în detaliu. Impactul pe care l-a avut Teodor Herța asupra vieților noastre este incontestabil și relevanța sa este incontestabilă. De-a lungul istoriei, Teodor Herța a făcut obiectul a numeroase studii, dezbateri și reflecții, ceea ce demonstrează semnificația sa în diferite domenii și contexte. În acest articol, ne vom adânci în lumea Teodor Herța, explorând numeroasele sale fațete și analizând influența acesteia asupra societății noastre actuale. Pentru a oferi o viziune completă și obiectivă, vom examina diferite puncte de vedere și argumente, pentru a ne îmbogăți înțelegerea despre Teodor Herța și implicațiile sale.

Pentru alte persoane cu numele respectiv, vedeți Herța (nume).
Teodor Herța
Date personale
Născut1891 Modificați la Wikidata
Alcedar, raionul Șoldănești, Republica Moldova Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiepolitician Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Teodor Herța (n. 2 februarie 1891, în comuna Alcedar, județul Orhei- d. secolul al XX-lea), agricultor, deputat în Sfatul Țării, organismul care a exercitat puterea legislativă în Republica Democratică Moldovenească, în perioada 1917-1918.

Biografie

Teodor Herța s-a născut în comuna Alcedar, jud. Orhei, în data de 2 februarie 1891. A fost agricultor, dar și deputat în Sfatul Țării, în perioada 1917-1918.[1]:p. 71

Activitatea politică

Fost deputat în „Sfatul Țării", în care calitate a participat la lucrările istoricei adunări ca reprezentant al alegătorilor țărani din jud. Orhei, votând unirea Basarabiei cu România, alături de ceilalți patrioți moldoveni.[1]: p. 71

Vezi și

Note

  1. ^ a b Figuri contemporane din Basarabia, vol. II, Editura ARPID, Chișinău, 1939

Bibliografie

  • Chiriac, Alexandru, Mic dicționar al membrilor Sfatului Țării din Chișinău, (21 noiembrie 1917 — 27 noiembrie 1918), în „Patrimoniu. Revistă de cultură istorică”, Chișinău, nr.4/1991
  • Figuri contemporane din Basarabia, vol. I-III, Editura ARPID, Chișinău, 1939

Lectură suplimentară

  • Chiriac, Alexandru, Membrii Sfatului Țării (1917-1918) - dicționar, Editura Fundației Culturale Române, București, 2001
  • Cojocaru, Gheorghe E., Sfatul Țării - itinerar, Editura Civitas, Chișinău, 1998
  • Colesnic, Iurie, Sfatul Țării - enciclopedie, Editura Museum, Chișinău, 1998