Crețușcă
În lumea de astăzi, Crețușcă a devenit un subiect de interes și dezbatere crescând pentru oameni de toate vârstele și categoriile sociale. Fie că este vorba de impactul său asupra societății, de relevanța sa în cultura populară sau de influența sa asupra vieții de zi cu zi, Crețușcă a captat atenția a milioane de oameni din întreaga lume. De la origini până la evoluția sa actuală, Crețușcă a lăsat o amprentă de neșters asupra lumii moderne și este crucial să înțelegem importanța sa în contextul actual. În acest articol, vom explora diferitele fațete ale Crețușcă și vom examina impactul acestuia asupra societății actuale.
| Crețușcă | |
|---|---|
| |
| Filipendula ulmaria | |
| Clasificare științifică | |
| Regn: | Plantae |
| Diviziune: | Magnoliophyta |
| Clasă: | Magnoliopsida |
| Ordin: | Rosales |
| Familie: | Rosaceae |
| Gen: | Filipendula |
Modifică text  |
|
Crețușca (Filipendula ulmaria) este o plantă din familia Rosaceae, cunoscută sub denumirile populare de: barba-caprei sau pepenică.
Descriere
Crețușca este o plantă erbacee perenă, meliferă și medicinală, înaltă de 100–120 cm, cu flori albe dispuse în corimb. Este frecvent întâlnită pe marginea apelor curgătoare de la câmpie până la limita superioară a fagului, precum și în fânețele umede și înflorește începând cu luna iunie, până la sfărșitul lui august.
În scopuri medicinale se întrebuințează părțile aeriene recoltate în perioada de înflorire. Inflorescența se taie cu foarfeca cu cel mult 1 cm de axul care o susține, iar florile proaspete, prin frecare degajă un miros de salicilat de metil.[1]
Componenții principali
Flavonoide, gaulterozidă, aldehidă salicică, vanilină, spireină și tanin, heliotropină.
Proprietăți
- - acțiune antireumatismală datorită gaulterozidei și spireinei
- - acțiuni astringente, tonice și antihidropice
- - efecte diuretice datorită flavonoidelor
Indicații
Se utilizează ca adjuvant în tratamentul reumatismului articular acut, ca diuretic și diaforetic.[1]
