Oxid de vanadiu (II)

În acest articol vom explora lumea fascinantă a lui Oxid de vanadiu (II), un subiect care a captat atenția a milioane de oameni din întreaga lume. De la originile sale istorice până la impactul său asupra societății moderne, Oxid de vanadiu (II) a lăsat o amprentă de neșters asupra culturii populare. Pe parcursul acestor pagini, vom aprofunda în diferitele sale fațete, descoperind relevanța acesteia în domenii atât de diverse precum știința, arta, tehnologia și politica. Cu interviuri exclusive, analize aprofundate și fapte interesante, acest articol vă va duce într-o călătorie îmbogățitoare prin tot ce are de oferit Oxid de vanadiu (II). Pregătește-te să te cufunzi într-un univers incitant plin de surprize, pentru că în aceste rânduri, Oxid de vanadiu (II) va fi protagonistul de necontestat.

Identificare
Oxid de vanadiu (II)
Structura cristalină a oxidului de vanadiu (II)
Nume IUPAC	Oxid de vanadiu (II)
Alte denumiri	Oxid de vanadiu
SMILES
Număr CAS	12035-98-2
PubChem CID	24411
Informații generale
Formulă chimică	VO
Aspect	solid gri
Masă molară	66,9409 g/mol
Proprietăți
Densitate	5,758 g/cm³
Starea de agregare	solidă
Punct de topire	1789 °C
Punct de fierbere	2627 °C
Indice de refracție(n_D)	1,5763
Pericol
Toxic,
Fraze R	R20, R36/37
Fraze S	S26, S36, S45
Pericol
Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.
Modifică date / text

Oxidul de vanadiu (II) este un compus anorganic cu formula chimică VO, fiind unul dintre numeroșii oxizi ai vanadiului. Adoptă o structură cristalină asemănătoare cu cea a clorurii de sodiu și conține legături metalice slabe între atomii de vanadiu. ^[1]

Obținere

Oxidul de vanadiu (II) poate fi obținut prin reacția dintre oxidul de vanadiu (III) și vanadiu metalic în vid la temperaturi cuprinse între 1200 și 1600 °C. ^[2]

\mathrm {V_{2}O_{3}+V\longrightarrow 3\ VO}

Referințe

^ Greenwood, Norman N.; Earnshaw, Alan (1997). Chemistry of the Elements (ed. 2nd). Oxford: Butterworth-Heinemann. p. 982. ISBN 0080379419.
^ Georg Brauer: Handbuch der präparativen anorganischen Chemie. 3., umgearb. Auflage. Band III, Enke, Stuttgart 1981, ISBN 3-432-87823-0, S. 1419.

Acest articol despre un oxid este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui.

v d m Oxizi
Valențe variate	Tetroxid de stibiu (Sb₂O₄) • Oxid de cobalt (II,III) (Co₃O₄) • Oxid de fier (II,III) (Fe₃O₄) • Tetroxid de plumb (Pb₃O₄) • Suboxid de carbon (C₃O₂) • Oxid de mangan (II,III) (Mn₃O₄) • Oxid de argint (I,III) (AgO)
Starea de oxidare -1	Difluorură de oxigen (OF₂)
Starea de oxidare +1	Oxid de cesiu (Cs₂O) • Oxid de cupru (I) (Cu₂O) • Monoxid de dicarbon (C₂O) • Monoxid de diclor (Cl₂O) • Oxid de litiu (Li₂O) • Oxid de potasiu (K₂O) • Oxid de rubidiu (Rb₂O) • Oxid de argint (I) (Ag₂O) • Oxid de taliu (I) (Tl₂O) • Oxid de sodiu (Na₂O) • Apă (H₂O)
Starea de oxidare +2	Monoxid de aluminiu (AlO) • Oxid de bariu (BaO) • Oxid de beriliu (BeO) • Oxid de cadmiu (CdO) • Oxid de calciu (CaO) • Monoxid de carbon (CO) • Oxid de crom (II) (CrO) • Oxid de cobalt (II) (CoO) • Oxid de cupru (II) (CuO) • Oxid de fier (II) (FeO) • Oxid de plumb (II) (PbO) • Oxid de magneziu (MgO) • Oxid de mercur (II) (HgO) • Oxid de nichel (II) (NiO) • Monoxid de azot (NO) • Oxid de paladiu (II) (PdO) • Oxid de stronțiu (SrO) • Monoxid de sulf (SO) • Oxid de staniu (II) (SnO) • Oxid de titan (II) (TiO) • Oxid de vanadiu (II) (VO) • Oxid de zinc (ZnO)
Starea de oxidare +3	Oxid de aluminiu (Al₂O₃) • Trioxid de stibiu (Sb₂O₃) • Trioxid de arsen (As₂O₃) • Oxid de bismut (Bi₂O₃) • Trioxid de bor (B₂O₃) • Oxid de crom (III) (Cr₂O₃) • Trioxid de azot (N₂O₃) • Oxid de erbiu (III) (Er₂O₃) • Oxid de gadoliniu (III) (Gd₂O₃) • Oxid de galiu (III) (Ga₂O₃) • Oxid de holmiu (III) (Ho₂O₃) • Oxid de indiu (III) (In₂O₃) • Oxid de fier (III) (Fe₂O₃) • Oxid de lantan (III) (La₂O₃) • Oxid de lutețiu (III) (Lu₂O₃) • Oxid de nichel (III) (Ni₂O₃) • Trioxid de fosfor (P₂O₃) • Oxid de promețiu (III) (Pm₂O₃) • Oxid de rodiu (III) (Rh₂O₃) • Oxid de samariu (III) (Sm₂O₃) • Oxid de scandiu (III) (Sc₂O₃) • Oxid de terbiu (III) (Tb₂O₃) • Oxid de taliu (III)Tl (₂O₃) • Oxid de tuliu (III) (Tm₂O₃) • Oxid de titan (III) (Ti₂O₃) • Oxid de volfram (III) (W₂O₃) • Oxid de vanadiu (III) (V₂O₃) • Oxid de yterbiu (Yb₂O₃) • Oxid de ytriu (Y₂O₃) • Oxid de praseodim (III) (Pr₂O₃)
Starea de oxidare +4	Dioxid de carbon (CO₂) • Trioxid de carbon (CO₃) • Oxid de ceriu (IV) (CeO₂) • Dioxid de clor (ClO₂) • Oxid de crom (IV) (CrO₂) • Tetroxid de azot (N₂O₄) • Dioxid de germaniu (GeO₂) • Oxid de hafniu (IV) (HfO₂) • Oxid de plumb (IV) (PbO₂) • Oxid de mangan (IV) (MnO₂) • Dioxid de azot (NO₂) • Dioxid de plutoniu (PuO₂) • Oxid de rodiu (IV) (RhO₂) • Oxid de ruteniu (IV) (RuO₂) • Dioxid de seleniu (SeO₂) • Dioxid de siliciu (SiO₂) • Dioxid de sulf (SO₂) • Dioxid de telur (TeO₂) • Dioxid de thoriu (ThO₂) • Dioxid de staniu (SnO₂) • Dioxid de titan (TiO₂) • Oxid de wolfram (IV) (WO₂) • Dioxid de uraniu (UO₂) • Oxid de vanadiu (IV) (VO₂) • Dioxid de zirconiu (ZrO₂)
Starea de oxidare +5	• Pentoxid de stibiu (Sb₂O₅) • Pentoxid de arsen (As₂O₅) • Pentoxid de diazot (N₂O₅) • Pentoxid de niobiu (Nb₂O₅) • Pentoxid de fosfor (P₂O₅) • Pentoxid de tantal (Ta₂O₅) • Oxid de vanadiu (V) (V₂O₅)
Starea de oxidare +6	Trioxid de crom (CrO₃) • Trioxid de molibden (MoO₃) • Trioxid de reniu (ReO₃) • Trioxid de seleniu (SeO₃) • Trioxid de sulf (SO₃) • Trioxid de telur (TeO₃) • Trioxid de wolfram (WO₃) • Trioxid de uraniu (UO₃) • Trioxid de xenon (XeO₃)
Starea de oxidare +7	Heptoxid de diclor (Cl₂O₇) • Oxid de mangan (VII) (Mn₂O₇) • Oxid de reniu (VII) (Re₂O₇) • Oxid de technețiu (VII) (Tc₂O₇)
Starea de oxidare +8	Tetroxid de osmiu (OsO₄) • Tetroxid de ruteniu (RuO₄) • Tetroxid de xenon (XeO₄) • Tetroxid de iridiu (IrO₄) • Tetroxid de hasiu (HsO₄)
Altele	Superoxid · Peroxid · Oxocarbon · Suboxidă · Oxianion · Ozonuri ·
Oxizii sunt sortați după stările de oxidare ale elementului Categorie:Oxizi