În lumea de astăzi, Trioxid de uraniu este încă un subiect de mare relevanță și dezbatere. De mulți ani, Trioxid de uraniu a fost obiectul de studiu, analiză și reflecție de către experți și savanți din diverse domenii. Importanța sa a depășit granițele, generațiile și disciplinele, devenind o temă de interes universal. De-a lungul istoriei, Trioxid de uraniu a stârnit curiozitatea și interesul umanității, iar impactul său a fost un motiv de discuție și reflecție în diferite contexte. În acest articol, vom explora importanța și impactul Trioxid de uraniu în societatea actuală, precum și relevanța sa în trecut și potențiala influență în viitor.
Trioxid de uraniu | |
![]() | |
Nume IUPAC | Trioxid de uraniu |
---|---|
Alte denumiri | Oxid de uraniu (VI) Oxid de uranil Oxid uranic |
Identificare | |
Număr CAS | 1344-58-7 |
PubChem CID | 74013 |
Informații generale | |
Formulă chimică | UO3 |
Aspect | pudră galben-portocalie |
Masă molară | 286,29 g/mol |
Proprietăți | |
Densitate | 5,5–8,7 g/cm3 |
Starea de agregare | solidă |
Punct de topire | ~200–650 °C (se decompune) |
Solubilitate | parțial solubil în apă |
Pericol | |
Fraze R | R33, R26/28, R51/53 |
Fraze S | S45, S61, (S1/2), S20/21 |
Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel. | |
Modifică date / text ![]() |
Trioxidul de uraniu (de asemenea oxid de uranil sau oxid de uraniu (VI)) este un compus anorganic, un oxid al uraniului în starea de oxidare +6, cu formula UO3. Compusul se poate obține prin încălzirea azotatului de uranil la 400 °C. Are polimorfi, cel mai întâlnit fiind γ-UO3, care este un solid galben-portocaliu. Este ușor radioactiv.