Paraldehidă

În lumea de astăzi, Paraldehidă a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru societate. Odată cu progresul tehnologiei și globalizarea, Paraldehidă a devenit din ce în ce mai important în viața noastră. Implicațiile Paraldehidă sunt diverse și acoperă diferite aspecte ale vieții de zi cu zi, de la politică la economie, inclusiv cultură și societate în general. În acest articol vom explora diferitele dimensiuni ale Paraldehidă și impactul său asupra lumii de astăzi, precum și posibilele soluții și provocări cu care ne confruntăm în legătură cu acest subiect.

Paraldehidă
Identificare
SMILES
Număr CAS123-63-7
ChEMBLCHEMBL1410743
PubChem CID31264
Formulă chimicăC₆H₁₂O₃[1]  Modificați la Wikidata
Masă molară132,078644 u.a.m.[2]  Modificați la Wikidata
Punct de topire12,6 °C[3]  Modificați la Wikidata
Punct de fierbere124,35 °C[3]  Modificați la Wikidata la 101,325 kPa
Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Paraldehida este un compus organic, fiind un trimer realizat de molecule de acetaldehidă.[4] Poate fi considerat a fi un derivat structural de 1,3,5-trioxan, în care fiecare atom de hidrogen a fost substituit de o grupă metilică. Este un lichid incolor foarte solubil în etanol. Se oxidează ușor în aer și se brunifică, având un miros de acid acetic.

A fost descrisă prima dată în anul 1835 de către chimistul german Justus Liebig, iar formula sa empirică a fost determinată în anul 1838 de către Hermann Fehling.[5][6]

Obținere

Paraldehida a fost sintetizată pentru prima oară în anul 1848 de către chimistul german Valentin Hermann Weidenbusch (1821–1893); acesta a obținut compusul în urma tratării acetaldehidei cu acid (sulfuric sau azotic).[7]

Formarea produsului reacției de ciclizare este dependentă de temperatură. Formarea trimerului este favorizată la temperatura camerei, iar la temperaturi mai scăzute, în jurul valorii de -10 °C, este mai probabil să se formeze tetramerul denumit metaldehidă:[8]

Proprietăți

Încălzită cu cantități catalitice de acid, se depolimerizează formând acetaldehidă:[9][10]

Se poate utiliza în locul acetaldehidei în sinteza bromalului (tribromoacetaldehidei):[11]

Utilizări medicale

Paraldehida a fost utilizată frecvent pentru inducerea somnului la pacienții cu delirium tremens, dar a fost înlocuită azi de alte medicamente. Pe lângă efectul sedativ și hipnotic, mai are și un efect anticonvulsivant.[12]

Note

  1. ^ a b „Paraldehidă”, PARALDEHYDE (în engleză), PubChem, accesat în  
  2. ^ „Paraldehidă”, PARALDEHYDE (în engleză), PubChem, accesat în  
  3. ^ a b Basic laboratory and industrial chemicals: A CRC quick reference handbook]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  4. ^ Wankhede, N N; Wankhede, D S; Lande, M K; Arbad, B R (martie 2006). „Densities and ultrasonic velocities of binary mixtures of 2,4,6-trimethyl-1,3,5-trioxane + n-alcohols at 298.15, 303.15 and 308.15 K” (PDF). Indian Journal of Chemical Technology. 13 (2): 149–155. 
  5. ^ Liebig, Justus (1835) "Ueber die Producte der Oxydation des Alkohols" (Despre produșii de oxidare ai etanolului), Annalen der Chemie, 14 : 133–167; vezi p. 141.
  6. ^ Fehling, H. (1838) "Ueber zwei dem Aldehyd isomere Verbindungen" (Despre doi compuși izomeri ai acetaldehidei), Annalen der Chemie, 27 : 319–322; vezi pp. 321–322.
  7. ^ Weidenbusch, H. (1848) "Ueber einige Producte der Einwirkung von Alkalien und Säuren auf den Aldehyd" (Despre unii produși de reacție ai alcaliilor și acizilor cu acetaldehida), Annalen der Chemie, 66 : 152-165; vezi pp. 155–158.
  8. ^ H.P. Latscha; U. Kazmaier; H.A. Klein: Chemie für Biologen, Springer Verlag 2005, ISBN 3-540-21161-6, S. 515.
  9. ^ Kendall, E. C.; McKenzie, B. F. (), „dl-Alanine”, Org. Synth. ; Collective Volume, 1, p. 21 
  10. ^ Nathan L. Drake and Giles B. Cooke (), „Methyl isopropyl carbinol”, Org. Synth. ; Collective Volume, 2, p. 406 
  11. ^ F. A. Long and J. W. Howard, „Bromal”, Org. Synth. ; Collective Volume, 2, p. 87 
  12. ^ Townend W, Mackway-Jones K (ianuarie 2002). „Towards evidence based emergency medicine: best BETs from the Manchester Royal Infirmary. Phenytoin or paraldehyde as the second drug for convulsions in children”. Emergency Medicine Journal. 19 (1): 50. doi:10.1136/emj.19.1.50. PMC 1725762 Accesibil gratuit. PMID 11777879. 

Vezi și