Riboză

În acest articol, vom aprofunda în Riboză și vom înțelege importanța sa în societatea actuală. Riboză a fost un subiect de mare interes și dezbatere în ultima vreme și este esențial să înțelegem impactul său asupra diferitelor aspecte ale vieții de zi cu zi. De la influența sa asupra sănătății și bunăstării, până la rolul său în economie și politică, Riboză joacă un rol crucial în modul în care trăim și interacționăm cu lumea din jurul nostru. Printr-o analiză detaliată, vom explora diferitele fațete ale Riboză și vom examina modul în care a evoluat de-a lungul timpului, precum și posibilele sale implicații pentru viitor. Acest articol încearcă să facă lumină asupra Riboză și să ofere o viziune mai largă asupra relevanței sale în societatea modernă.

Structura chimică a β-D-ribofuranozei, aceasta face parte din ARN

Riboza este un compus organic cu formula chimică C5H10O5; mai exact, o monozaharidă pentoză (un zahăr simplu), cu forma lineară H−(C=O)−(CHOH)4−H, și care are toate grupările de hidroxil pe aceeași parte în proiectarea Fischer.

Termenul se poate referi la ambii enantiomeri. Acesta, de obicei, indică D-riboză, care se găsește des în natură și este prezentată aici. Inversa ei sintetică (imaginea în oglindă) se numește L-riboză și nu e prezentă în natură.

D-riboza a fost descoperită în 1891 de Emil Fischer. E un epimer de carbon C'-2 a zahărului D-arabinoză (având doi izomeri numiți după sursa lor, guma arabică) iar riboza în sine e numită după transpunerea arabinozei.[1]

Riboza (β-D-ribofuranoza) face parte din „peretele” organic al acidului ribonucleic (ARN). E înrudită cu dezoxiriboza, care se găsește în ADN. Derivați fosforilați ai ribozei precum ATP-ul și NADH-ul joacă roluri primare în metabolism.

Note

  1. ^ Nechamkin, Howard (1958). Some interesting etymological derivations of chemical terminology. Science Education 42: 463.