Teatrul Național Marin Sorescu din Craiova

Aspect mută în bara laterală ascunde
Acest articol (sau secțiunea de mai jos) conține greșeli de ortografie, folosește o exprimare alambicată sau stâlcește limba română.
Puteți contribui prin corectarea greșelilor.
]Acest articol sau această secțiune nu este în formatul standard.
Ștergeți eticheta la încheierea standardizării.
Acest articol a fost etichetat în octombrie 2022
Teatrul Național Marin Sorescu

Clădirea Teatrului Național din Craiova
Clădire
Tipsală de spectacole și concerte
Oraș Craiova
Țară România
AdresăStrada Alexandru Ioan Cuza, Nr. 11, 200585, Craiova
ProprietarConsiliul Local Dolj
Actualii beneficiariTeatrul Național Marin Sorescu Craiova
Site web
Site oficial
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Teatrul Național Marin Sorescu Craiova, cunoscut anterior sub numele de Teatrul Național din Craiova, este o instituție teatrală publică de cultură finanțată de Ministerul Culturii și Identității Naționale. Fondat în 1850, teatrul a fost denumit după omul de cultură și scriitorul de talie universală Marin Sorescu, în anii de după Revoluția din 1989. Actuala clădire a teatrului craiovean, un adevărat simbol arhitectural al orașului, creație a arhitectului Alexandru Iotzu, a fost inaugurată pe 21 aprilie 1973.

Istorie

Teatrul Național din Craiova s-a înființat în anul 1850. În primele decenii de existență a realizat numai spectacole muzicale și vodeviluri precum Muza de la Burdujeni, Carantina, Nuntă țigănească, Rudele nevestei mele, Logofătul satului, Un amor romantic. Certificatul de naștere al teatrului craiovean se regăsește în publicația „Vestitorul Românesc”, din 18 iulie 1850, care publica, sub semnătura lui Gheorghe Chițu acest anunț esențial: «Ziua de 29 iunie 1850 se nota în analele Craiovei cu deschiderea Teatrului». În acea zi au fost două reprezentații, după cum nota același cronicar, «două comedii originale, Duelurile și Piatra din casă, lucrate una de d. Costache Caragiali și alta de d. V. Alecsandri». Fondatorii teatrului craiovean sunt Costache Caragiali, refugiat din București, unde era suspect autorităților pentru a fi participat la Revoluția de la 1848, însoțit de actorii C. Serghie și C. Mihăileanu. Teatru se mai jucase la Craiova și până atunci, dar cei trei artiști fac un repertoriu cu o trupă de actori stabilă și joacă spectacole cu o anume ritmicitate la școala Lazaro-Oteteleșanu.

În perioada 1888-1911, teatrul craiovean a avut o valoroasă trupă de operetă, care a realizat spectacole cu creații ale compozitorilor vienezi, Strauss in primis.

După 1900, accentul este pus pe spectacolele dramatice, în principal clasicii dramaturgiei universale, cu precădere Shakespeare și Molière.

E condus, încă de la începuturile sale, de doi mari artiști: Costache Caragiale și Costache Mihăileanu. În 1854, destinele instituției sunt încredințate lui Theodor Teodorini, artist cu studii dramatice făcute in Franța și Italia, care dincolo de realizarea unor spectacole de bună factură, creează o adevărată școală a teatrului românesc cu actori precum Aristizza Romanescu, Constantin Serghie, Romald Bulfinsky, Mișu Fotino, Remus Comăneanu etc.

Teatrul Național „Marin Sorescu” din Craiova a devenit un reper in viața teatrală românească la jumătatea anului 1956, când aici au fost angajați mulți dintre actorii „generației de aur” (Gheorghe Cozorici, Amza Pellea, Silvia Popovici, Constantin Rauțchi, Victor Rebengiuc, Dumitru Rucăreanu, Sanda Toma etc.), odată cu profesorul lor, regizorul Vlad Mugur.

Anii 1989-2004 au constituit un moment artistic deosebit, prin colaborarea cu regizorul Silviu Purcărete care a realizat aici: Piticul din grădina de vară de D.R. Popescu (1989), Ubu rex cu scene din Macbeth după Alfred Jarry și William Shakespeare (1990), Titus Andronicus de Shakespeare (1992), Phaedra (Fedra) după Seneca și Euripide (1993), Danaidele (1995) și Orestia (1998) după Eschil, A douăsprezecea noapte (2004) și Măsură după măsură (2008) după Shakespeare. Aceste spectacole, prezentate în peste 80 de turnee și festivaluri internaționale, au fost recompensate cu numeroase premii naționale și internaționale la care au contribuit actori de certă valoare precum Ilie Gheorghe, Valer Dellakeza, Leny Pințea Homeag, Tudor Gheorghe, Valentin Mihali etc.

În aceeași perioadă de timp, trupa teatrului a colaborat și cu alți regizori – Vlad Mugur, Gabor Tompa, Mihai Măniuțiu, Mircea Cornișteanu, Claudiu Goga, Laszlo Bocsardi.

Odată cu inaugurarea clădirii pe 21 aprilie 1973, Constantin Gheorghiu a fondat aici Muzeul Teatrului Național. În prezent, muzeul dispune de un fond documentar care acoperă o perioadă începând din 1837 (primele manifestări artistice în Craiova) și continuând până în prezent, și care cuprinde afișe, programe, fotografii, tablouri, schițe de decor și costume, costume și obiecte de recuzită ce ilustrează istoria artei spectacolului de-a lungul anilor, volume adnotate, caiete de regie și corespondență.

Membru al Convenției Teatrale Europene (CTE) din anul 1995, Teatrul Național „Marin Sorescu” din Craiova este primul teatru dintr-o țară din Europa Centrală și de Răsărit care intră în componența acestei asociații internaționale de breaslă, impunându-se prin spectacolele sale în elita mișcării teatrale românești și europene. Este demn de menționat că la Bruxelles, teatrul craiovean era invitat, în 1996, să-și prezinte spectacolele în ciclul „Mari Teatre ale Europei”. În mai 1997, faimoasa revistă britanică „The Stage” scria despre Teatrul Național din Craiova: „Te întrebi uneori dacă această companie nu este cea mai bine alcătuită, de la Berliner Ensemble al lui Brecht, sau poate de la Royal Shakespeare Company a lui Peter Brook”. Anul 1988 este cel în care Emil Boroghină vine ca director al TNC și, după cum spune chiar el, împreună cu Silviu Purcărete, a scris una dintre cele mai frumoase și incredibile pagini din istoria Naționalului craiovean și a teatrului românesc: „Marile spectacole ale anilor 1988 și 1989 s-au numit „Mobilă și durere” în regia lui Cristian Hadjiculea, „Unchiul Vanea” al lui Mircea Cornișteanu, „Piticul din grădina de vară” în direcția de scenă a lui Silviu Purcărete, „Arca Bunei Speranțe”, montat de Aureliu Manea. Perioada 1990-2000 a însemnat impunerea Naționalului craiovean în prim planul mișcării teatrale românești și apoi a celei europene și chiar mondiale. Excepționalele spectacole ale lui Silviu Purcărete, „Ubu Rex cu Scene din Macbeth”, „Titus Andronicus”, cu marele actor Ștefan Iordache în rolul principal, iar „Phaedra”, „Danaidele”, „Orestia”, „Cum doriți sau Noaptea de la spartul târgului”, „Măsură pentru măsură”, „O furtună”, purtând semnătura aceluiași mare regizor, au însemnat tot atâtea recunoașteri internaționale, participări la cele mai importante festivaluri ale lumii".

Un important moment al istoriei acelei perioade a teatrului îl reprezintă fondarea Festivalului Internațional Shakespeare, în anul 1994. Primele cinci ediții s-au desfășurat o dată la trei ani, iar din 2006, manifestarea are loc o dată la doi ani. Cea mai recentă ediție, a XI-a, a avut loc în anul 2018, sub genericul Planeta Shakespeare. Complexă manifestare culturală, Festivalul Internațional Shakespeare este privit acum drept unul dintre marile festivaluri Shakespeare ale lumii, în cadrul căruia s-au jucat excepționale spectacole regizate de Declan Donellan, Eimuntas Nekrosius, Peter Brook, Robert Wilson, Lev Dodin, Eugenio Barba, Pipo Delbono, Yoshihiro Kurita, Oskaras Khorsunovas, Thomas Ostermeier, Silviu Purcărete, Yuri Butusov, Max Webster, Yukio Ninagawa, Robert Lepage. Dimensiunea științifică deosebit de importantă a Festivalului Internațional Shakespeare s-a manifestat prin intermediul sesiunilor de shakespearologie, seminariilor științifice și atelierelor de teatrologie, realizate în colaborare cu Asociația Internațională a Criticilor de Teatru. Prilejuită de aceste manifestări, este notabilă prezența la Craiova a unora dintre cei mai importanți shakespearologi ai lumii: Stanley Wells, Paul Edmonson, Michael Dobson, Andrej Zurowski etc.

Odată cu anul 2000, sub directoratul lui Mircea Cornișteanu s-au lansat noi proiecte importante la nivel național și internațional: „Valori ale teatrului românesc, valori ale teatrului european”, manifestare culturală la care au participat invitați din peste 30 de țări ale Europei; proiectul „Tineri regizori, tineri scenografi”, ajuns la cea de-a IX-a ediție; „Întâlnirile SpectActor”, „Colocviile Ion D. Sîrbu”, proiectul de spectacole-lectură „Autorii sunt în sală”, „Duminici de poezie în teatru”, „Clubul Dramaturgilor Craioveni”, „Adunarea Poeților și a SpectActorilor Craioveni”, editarea revistei teatrului – „SpectActor”, una dintre puținele reviste de specialitate din țară (editor-fondator, Nicolae Coande). Teatrul Național „Marin Sorescu” din Craiova este singurul teatru din România care a fost decorat în anul 2004 cu Ordinul „Meritul Cultural” în rang de Comandor, „în semn de apreciere deosebită pentru realizările de excepție ale colectivului TNC, care au făcut din această instituție culturală una dintre cele mai renumite scene ale României”.

Ca o încununare a activității ultimilor ani, ca o recunoaștere a valorii echipei artistice și tehnice, în anul 2014, regizorul Robert Wilson a acceptat să colaboreze cu Teatrul Național „Marin Sorescu”, punând în scenă spectacolul „Rinocerii”, de Eugène Ionesco. Venirea sa la Craiova a reprezentat cel mai important proiect teatral derulat în ultimii ani în România.

Prima ediție a a Festivalului Internațional al Tinerilor Regizori, inițiată în 2017, sub directoratul lui Alexandru Boureanu, a reunit facultățile de teatru din România, Bulgaria, Serbia, în dorința de a sublinia potențialul artistic de viitor al școlilor de teatru din România și Europa Centrală și de Est. Alături de Teatrul Național „Marin Sorescu” din Craiova și Universitatea din Craiova, organizatori ai acestui festival au fost Uniunea Teatrală din România, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale” (U.N.A.T.C.) și Casa Studenților Craiova.

Turnee realizate

- "Festivalul Theater der Welt", Munchen (Germania)- Ubu Rex cu scene din Macbeth după Alfred Jarry și William Shakespeare, regia, scenariul și scenografia Silviu Purcărete, Titus Andronicus de William Shakespeare regia Silviu Purcărete, scenografia Ștefania Cenean - Convento do Beato, "Festivalul de Teatru de la Lisabona" (Portugalia) - Capitala culturală a Europei (1994) - Phaedra dupa Eschil și Euripide, regia Silviu Purcărete - Riverside Studios, "Festivalul internațional de Teatru de la Londra" (LIFT) Anglia - Phaedra după Eschil si Euripide, regia Silviu Purcărete - Dancehouse, Manchester (Anglia) - Phaedra după Eschil și Euripide, regia Silviu Purcărete, spectacol premiat - "Theatre Municipal", "Festivalul de la Avignon"(Franța) - Ubu Rex cu scene din Macbeth după Alfred Jarry și William Shakespeare, regia, scenariul și scenografia Silviu Purcărete, Titus Andronicus, de William Shakespeare, regia Silviu Purcărete, scenografia Ștefania Cenean - "Festivalul de teatru de la Dublin"(Irlanda) - Danaidele după Eschil, regia si scenariul Silviu Purcărete, scenografia Stefania Cenean, spectacol premiat - "Festivalul Convenției Teatrale Europene de la Stockholm" (Suedia)- Titus Andronicus de William Shakespeare regia Silviu Purcărete, scenografia Ștefania Cenean, spectacol premiat - Iona de Marin Sorescu, un spectacol de Ilie Gheorghe, scenografia Gabriel Mănescu - Teatrul Național din Seul, "Festivalul Teatrul Națiunilor de la Seul" (Coreea de Sud) - Phaedra după Eschil și Euripide, regia Silviu Purcărete - "Festivalul Internațional de la Edinburg" (Scoția) - Orestia după Eschil, regia Silviu Purcărete - "Festivalul Convenției Teatrale Europene de la Nisa" (Franța) - Careul de Constantin Voiculescu, regia Constantin Dicu, scenografia Viorel Penișoară-Stegaru. - Centre Dramatique Friburgeois - Theatre des Osses(Elvetia) - Therese Raquin de Emile Zola, regia Gisele Sallin, scenografia Jean Claude de Bemels - Gyula(Ungaria)- "International Shakespeare Festival" - Cum doriți sau Noaptea de la spartul târgului după W. Shakespeare, regia si scenografia Silviu Purcărete - "Săptamâna culturii românești" - Tel Aviv(Israel) - Cum doriți sau Noaptea de la spartul târgului după W. Shakespeare, regia si scenografia Silviu Purcărete, D`ale carnavalului de I. L. Caragiale, regia Mircea Cornișteanu - "Festivalul BITEI" Chișinău(Republica Moldova) - Romeo și Julieta de W. Shakespeare, regia Yiannis Paraskevopoulos, scenografia Lia Dogaru, Oratorii pisicilor turbate, după I L Caragiale, regia Ilie Gheorghe - "Varna Summer Festival" - Varna(Bulgaria)- Cum doriți sau Noaptea de la spartul târgului după W. Shakespeare, regia si scenografia Silviu Purcărete - "Festivalul Shakespeare de la Gdansk" (Polonia) - Cum doriți sau Noaptea de la spartul târgului, după W. Shakespeare, regia Silviu Purcărete - "Festivalul Internațional de Teatru MESS" - Sarajevo(Bosnia)- Cum doriți sau Noaptea de la spartul târgului, după W. Shakespeare, regia Silviu Purcărete - "Festivalul BACKSTAGE" - Saint Etienne(Franța)- Olimp in cârje de Dragan Stankovic, regia Mircea Cornișteanu - "Theatre Festival of South-Eastern Europe" - "Festivalul Teatrelor din Sud-Estul Europei" - Salonic(Grecia) - Medeea de Euripide, regia Yiannis Paraskevopoulos

Premii obținute

Premiul Criticii pentru cel mai bun spectacol străin prezentat in cadrul Festivalului de Teatru de la Dublin, pentru "Danaidele" Premiul pentru cea mai buna regie(Vlad Mugur - "Slugă la doi stăpâni") Premiul pentru cel mai bun actor al stagiunii 1999-2000 (Valer Dellakeza - Truffaldino - "Slugă la doi stăpâni") Diploma de excelență acordată Teatrului Național Craiova de către secția română a AICT Diploma de excelență a secției române a AICT acordată lui Emil Boroghină, director general al teatrului Diploma secției române a AICT acordată autorilor Istoriei Teatrului Național din Craiova, Alexandru Firescu si Constantin Gheorghiu Diplomă acordată de Teatrul Național din Cluj pentru Emil Boroghină Diplomă acordată de Teatrul Național din Cluj pentru Silviu Purcărete Premiul Fundației pentru teatru și film TOFAN pentru Vlad Mugur- cea mai importantă personalitate teatrală a anului 2000 Sorin Leovean a fost desemnat de Vlad Mugur drept o tânară speranță a teatrului românesc Premiul criticii din partea AICT, Secția Română, acordat lui Sorin Leoveanu pentru rolurile Hamlet(TN Cluj) și Hlestakov(Revizorul-TN Craiova la Festivalul Național de Teatru, București, ediția a XI-a Premiul criticii, din partea AICT, secția română. Premiul special pentru cartea de teatru: Istoria Teatrului Naional din Craiova de Alexandru Firescu și Constantin Gheorghiu, "Titus Andronicus" -un spectacol de Silviu Purcărete și Monografia unui eveniment teatral- "Ubu Rex" cu scene din Macbeth de Patrel Berceanu Premiul pentru decor- Valeriu Moisescu Ordinul Meritul Cultural in grad de Comandor, acordat Teatrului Național Craiova (la categoria arta spectacolului), acordat de către Președintele României Premiul pentru cea mai bună regie(Silviu Purcărete - "Cum doriți sau Noaptea de la spartul târgului", după Shakespeare) Premiul pentru cel mai bun spectacol- "Cum doriți sau Noaptea de la spartul târgului", după Shakespeare-regia Silviu Purcărete Premiul TVR INTERNATIONAL pentru contribuția la promovarea artei teatrale românesti in lume Premiul I.D.Sirbu pentru teatru - Mircea Cornișteanu Premiul special al Juriului la Festivalul Shakespeare de la Gdansk-Polonia - "Cum doriți sau Noaptea de la spartul târgului", după W. Shakespeare-regia Silviu Purcărete Premiul Golden Wreath pentru regie pentru spectacolul "Cum doriți sau Noaptea de la spartul târgului" (Silviu Purcărete) și Premiul pentru cea mai bună interpretare a unui rol masculin (Ilie Gheorghe-Sir Toby) Premiul pentru ingeniozitatea restituirii operei clasice - Rațușca cea urâta - Festivalul Internațional al Teatrului de animație Bucurii pentru copii - București Premiul pentru teatru al revistei Mozaicul pe anul 2006 acordat actriței Cerasela Iosifescu Premiul Ion D. Sîrbu pentru artă teatrală oferit de revista Mozaicul scenografei Lia Dogaru

Repertoriu

Producții în stagiunea 2008 - 2009

Directori

Aprecieri critice

(Zeit Magazin, iunie 1993, Germania)

(Renate Klett - directoarea Festivalului de Teatru din Munchen, 1993)

Note

  1. ^ În perioada bolii lui Emil Gârleanu, postul de director a fost girat de prof. Ion Florescu și de doi membri ai Comitetului, Emil Gârleșteanu și Constantin Sescioreanu.

Bibliografie

Legături externe

Video


Control de autoritate