Cetonă

În lumea modernă, Cetonă a atras atenția a milioane de oameni din întreaga lume. Fie datorită impactului său asupra societății, a relevanței sale în sfera politică, a influenței asupra culturii populare, fie a semnificației sale în istorie, Cetonă a devenit un subiect de interes și dezbatere constant. De la origini și până la evoluția actuală, Cetonă a marcat un înainte și un după în modul în care trăim, gândim și relaționăm cu lumea din jurul nostru. În acest articol, vom explora diferite aspecte ale Cetonă, de la origini până la impactul său asupra vieții de zi cu zi, căutând să înțelegem adevărata sa semnificație și relevanță în societatea noastră.

Formula de structură generalizată a cetonelor; R1 și R2 reprezintă radicali organici și pot fi diferiți sau identici.

Cetonele sunt compuși chimici ce conțin ca grupă funcțională o grupare carbonil (>C=O), care se leagă de doi radicali (R2C=O). O grupare de cetonă conține trei atomi de carbon. În comparație cu aldehidele, cetonele au o grupare carbonil legată de atomi de carbon în ambele direcții de legătură. Cea mai simplă cetonă este acetona sau propanona (R = R' = resturi metil), cu formula CH3C(O)CH3. Foarte multe cetone prezintă importanță biologică și industrială, precum: cetozele (o subclasă de monozaharide), steroidele (testosteronul) și cetonele cu catenă mică (acetona, butanona, etc.).[1]

Denumire

Denumirea de cetonă este derivată de la termenul din germana veche Aketon, care se referea la 'acetonă'.[2]

Conform nomenclaturii IUPAC pentru compușii organici, denumirea cetonelor se face prin adăugarea sufixului -onă la denumirea hidrocarburii de la care provine catena prezentă în structura cetonei. În unele cazuri este necesară menționarea poziției grupei carbonilice. Există și denumiri comune pentru unii reprezentanți, de exemplu acetonă sau benzofenonă.[3]

Clasificare

După natura radicalului cetonele pot fi :

  • Alifatice
  • Aromatice
  • Mixte

După numărul grupărilor carbonil, cetonele pot fi :

  • Monocarbonilice (acetona)
  • Policarbonilice

Note

  1. ^ Raymond, Kenneth W. (). General Organic and Biological Chemistry (ed. 3rd). Wiley. p. 297. 
  2. ^ Harper, Douglas. „ketone”. Online Etymology Dictionary. 
  3. ^ List of retained IUPAC names retained IUPAC names Link

Bibliografie

  • Manual Chimie Clasa a XI-a , Ed. Corint 2006.