Comitatul Maramureș

Comitatul Maramureș (Máramaros)
—  comitat al Regatului Ungariei  —
Stemă
Coordonate: 47°56′00″N 23°53′00″E ({{PAGENAME}}) / 47.93333333°N 23.88333333°E
Țară	Regatul Ungariei
Atestare	secolul al XII-lea
Reședință	Sighet
Suprafață
- Total	9,716 km²
Populație (1910)
- Total	357.535 locuitori
- Densitate	36,8 loc./km²
Naționalități	• ruteni - 159.489 (44,60%) • români - 84.510 (23,63%) • germani - 59.552 (16,65%) • maghiari - 52.964 (14,81%)
În prezent în	România, Ucraina
Prezență online
Poziția localității Comitatul Maramureș (Máramaros)
Modifică date / text

Comitatul Maramureș, cunoscut și ca Varmeghia Maramureșului (în maghiară Máramaros vármegye, în germană Komitat Maramuresch, în latină Comitatus Maramarosiensis), a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei, care a funcționat în perioada 1876–1920. Capitala comitatului a fost orașul Sighet (în maghiară Máramarossziget, în germană Maramureschsigeth), azi Sighetu Marmației.

Comitatul Maramureș se învecina la nord-vest cu Comitatul Bereg, la vest cu comitatele Ugocea (Ugocsa) și Sătmar (Szatmár) și la sud cu comitatele Solnoc-Dăbâca (Szolnok-Doboka) și Bistrița-Năsăud (Beszterce-Naszód). În părțile de nord-est și de est, acest comitat forma granița între Regatul Ungariei și Regatul Galiției și Lodomeriei (ținut aparținând în acea vreme coroanei Austriei, în prezent împărțit între Polonia și Ucraina), iar în partea de sud-est forma granița între Regatul Ungariei și Ducatul Bucovinei (ținut care aparținea tot de coroana Austriei, în prezent împărțit între România și Ucraina).

Comitatul Maramureș era situat în Munții Carpați și pe ambele maluri ale râului Tisa (Tisza). Suprafața comitatului în 1910 era de 9.716 km², incluzând suprafețele de apă.

Comitatul Maramureș a fost înființat în anul 1876, când structura administrativă a Regatului Ungariei a fost schimbată. În 1920, prin Tratatul de la Trianon, teritoriul comitatului Maramureș a fost împărțit între România și Cehoslovacia. Partea de nord a teritoriului său a intrat în componența noului stat Cehoslovacia, iar partea de sud (incluzând Sighetul) a revenit României.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, partea cehoslovacă a fost ocupată de Ungaria prin Primul arbitraj de la Viena (1938). Comitatul Maramureș a fost reînființat cu capitala la Hust. În perioada 1940-1944, partea românească a fostului comitat a fost ocupată și ea de Ungaria, în urma Dictatului de la Viena. Astfel, întregul teritoriu al vechiului comitat a ajuns din nou sub stăpânire ungurească.

După război, fosta parte cehoslovacă a comitatului a fost inclusă în Regiunea Transcarpatia a RSS Ucrainene (din cadrul URSS-ului). După destrămarea Uniunii Sovietice în 1991, acest teritoriu a devenit parte componentă a Ucrainei.

Partea de sud a comitatului este, în prezent, parte a județului Maramureș al României.

În 1910, populația comitatului era de 357.535 locuitori, dintre care:

• Ruteni -- 159.489 (44,60%)
• Români -- 84.510 (23,63%)
• Germani -- 59.552 (16,65%)
• Maghiari -- 52.964 (14,81%)

La începutul secolului al XX-lea, subdiviziunile comitatului Maramureș erau următoarele:

Localitățile Rahău (Rahiv), Teresva, Teceu Mare (Tiaciv), Hust, Dolha (Dovhe) și Boureni (Mijhirea) sunt în prezent pe teritoriul Ucrainei; Sighet, Ocna Șugatag, Dragomirești și Vișeu de Sus se află în România.

• Ioan Mihalyi de Apșa, „Diplome maramureșene din secolele XIV și XV”, Sighet, 1900, ediție online. (Arhivat în 16 octombrie 2013, la Wayback Machine.)

• Voievodatul Maramureșului