În articolul de astăzi vom analiza importanța lui Presiune parțială în societatea noastră actuală. Presiune parțială este un subiect care a căpătat o mare relevanță în ultimii ani, generând dezbateri și controverse în diferite domenii. De-a lungul istoriei, Presiune parțială a fost fundamentală în viața oamenilor, influențând modul lor de a gândi, de a acționa și de a se raporta la mediul lor. În acest articol, vom explora diferite aspecte legate de Presiune parțială, de la impactul său asupra culturii și societății până la rolul său în dezvoltarea personală și profesională. În plus, vom examina implicațiile etice și morale ale Presiune parțială, precum și potențialul său de a genera schimbări pozitive în lume. Fără îndoială, Presiune parțială este un subiect care merită atenția și reflecția noastră, așa că sperăm ca acest articol să servească drept punct de plecare pentru a-și aprofunda studiul și înțelegerea.
Termodinamică | ||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
![]() Schema unei mașini termice Carnot | ||||||||
|
||||||||
Într-un amestec de gaze, fiecare gaz constitutiv are o presiune parțială, care este presiunea gazului constitutiv dacă ar ocupa singur întregul volum al amestecului original, la aceeași temperatură.[1] Presiunea totală a unui amestec de gaze ideale este suma presiunilor parțiale ale gazelor din amestec (Legea lui Dalton).
Presiunea parțială a unui gaz este o măsură a activității termodinamice a moleculelor gazului. Gazele se dizolvă, difuzează și reacționează în funcție de presiunile lor parțiale, nu în funcție de concentrația lor masică în amestecuri.
Simbolul pentru presiune este de obicei p, care poate folosi un indice pentru a identifica presiunea, iar speciile de gaze sunt și ele identificate prin indici.[2]
Exemple:
Legea lui Dalton exprimă faptul că presiunea totală a unui amestec de gaze ideale este egală cu suma presiunilor parțiale ale gazelor individuale din amestec.[3] Această egalitate rezultă din faptul că într-un gaz ideal moleculele sunt atât de îndepărtate între ele încât nu interacționează între ele. Majoritatea gazelor reale din lumea reală se apropie foarte mult de gazul ideal. De exemplu, având în vedere un amestec de gaze ideale de azot (N2), hidrogen (H2) și amoniac (NH3), presiunea totală, p este:
La gaze ideale raportul presiunilor parțiale este egal cu raportul dintre numărul de molecule. Adică, fracția molară a unei componente individuale de gaz într-un amestec de gaze ideale poate fi exprimată în funcție de presiunea parțială a componentei pi sau de numărul de moli ni ai componentei:
unde n este numărul total de moli ai amestecului.
Dacă se cunoaște fracția molară, presiunea parțială a unei componente din amestec poate fi obținută cu expresia:
Volumul parțial al unui anumit gaz dintr-un amestec este volumul unei componente a amestecului de gaze. Acesta poate fi aproximat atât din presiunea parțială, cât și din fracția molară a componentei X:[4]
unde V este volumul total al amestecului.