În acest articol, vom aprofunda în lumea fascinantă a lui Grigore Bengescu, explorând numeroasele sale fațete și aprofundând în importanța sa în diferite domenii. De la impactul său asupra societății până la implicațiile sale în știință și tehnologie, Grigore Bengescu a captat atenția experților și entuziaștilor deopotrivă. Pe parcursul următoarelor rânduri, vom examina originea, dezvoltarea și relevanța sa în lumea de astăzi, oferind o privire detaliată care ne va permite să înțelegem mai bine influența și potențialul său. Alăturați-vă nouă în această călătorie captivantă către inima lui Grigore Bengescu!
Grigore Bengescu | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 1824 ![]() Craiova, Țara Românească ![]() |
Decedat | 1881 (57 de ani) ![]() București, România[1] ![]() |
Cetățenie | ![]() ![]() ![]() ![]() |
Ocupație | politician ![]() |
Limbi vorbite | limba română ![]() |
Ministru al Afacerilor Externe ![]() | |
Modifică date / text ![]() |
Grigore Bengescu (n. 1824, Craiova, Țara Românească – d. 1881, București, România) a fost un politician român din secolul al XIX-lea, ministru al cultelor în al doilea guvern Nicolae Kretzulescu (2), format la București, între 24 iunie 1862 - 11 octombrie 1863, după unirea administrativă a Principatelor Române.
Fiul său, Gheorghe Bengescu, a fost membru titular al Academiei Române.