Mircea Ivănescu

În lumea de astăzi, Mircea Ivănescu a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru un spectru larg de oameni. Fie datorită impactului său asupra societății, a relevanței sale în istorie, a influenței sale asupra culturii populare, Mircea Ivănescu a reușit să capteze atenția a milioane de indivizi din întreaga lume. Acest fenomen a generat dezbateri și analize ample în diferite domenii, ceea ce a condus la producerea a numeroase articole care urmăresc să exploreze și să explice multiplele sale fațete. În acest sens, importanța abordării subiectului Mircea Ivănescu constă în capacitatea sa de a inspira reflecții, de a ridica întrebări și de a genera o mai bună înțelegere a semnificației sale astăzi.

Mircea Ivănescu
Date personale
Născut26 martie 1931
București, România
Decedat (80 de ani)
Sibiu, România
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitor, poet, traducător
Limbi vorbitelimba română[1]
limba germană[2] Modificați la Wikidata
StudiiFacultatea de Filologie (secția franceză) a Universității din București
Activitatea literară
Activ ca scriitor1968 - 2009
Mișcare/curent literarPostmodernismul românesc (precursor)
Specie literarăpoezie
Operă de debut1968 - volumul „Versuri
Literatura română

Pe categorii

Istoria literaturii române

Evul mediu
Secolul 16 - Secolul 17
Secolul 18 - Secolul 19
Secolul 20 - Contemporană

Curente în literatura română

Umanism - Clasicism
Romantism - Realism
Parnasianism - Simbolism
Naturalism - Modernism
Tradiționalism - Sămănătorism - Avangardism
Suprarealism - Proletcultism
Neomodernism - Postmodernism

Scriitori români

Listă de autori de limbă română
Scriitori după genuri abordate
Romancieri - Dramaturgi (piese de teatru)
Poeți - Eseiști
Nuveliști - Proză scurtă
Literatură pentru copii

Portal România
Portal Literatură
Proiectul literatură
 v  d  m 

Mircea Ivănescu (n. 26 martie 1931, București – d. 21 iulie 2011, Sibiu, România[3]) a fost un scriitor, poet, eseist și traducător român.

Biografie

A absolvit în 1954 Facultatea de Filologie (secția franceză) a Universității din București. A fost, pe rând, redactor la Agerpres, la revista „Lumea”, la Editura pentru Literatură Universală și la revista „Transilvania” din Sibiu.

Cariera literară

De la volumul de debut din 1968 și până la versurile recente, incluse în selecția „din periodice și inedite” a antologiei de autor Poesii vechi și nouă (1999), de-a lungul a peste trei decenii, poezia lui Mircea Ivănescu a rămas egală cu ea însăși, atât în ritmul producerii, cât și în calitatea ei estetică. Titlurile volumelor sale de poezii sunt banale, puțin spectaculoase. A scris poeme despre personajul Mopete, numele acestuia conține o anagramă a cuvintelor poet și poem.

A tradus romane ca Ulysses al lui James Joyce, la care se adaugă traduceri din William Faulkner, Robert Musil, Jostein Gaarder sau F. Scott Fitzgerald. A tradus și o serie de povestiri, jurnale și corespondență ale lui Franz Kafka.[4]

A contribuit la recuperarea narativității în poezia autohtonă din a doua jumătate a anilor ’60 și din anii ’70. A tradus masiv din poezia americană (Ezra Pound, William Carlos Williams, Wallace Stevens, T. S. Eliot, Sylvia Plath etc.), cu care de altfel poeziile sale sunt înrudite.

Mircea Ivănescu inovează și marchează un pas important în evoluția poeziei românești, prin introducerea unei noi instanțe poetice: poetul hiperconștient de sine și de puterea sa de a interveni în text. El pune față în față, în timp real, trăirea realităților poetice și actul prin care sunt transcrise ca literatură.[5]

Definitorii pentru poezia lui sunt profunda sa cunoaștere filosofică, percepția și conceperea timpului, perspectiva fenomenologică prin care desface evenimentul în componentele sale reductibile, precum și maniera în care reușește să îl atragă pe cititor într-un joc intelectual cu efuziuni sentimentale. Poezia lui este a gesturilor și intuițiilor primare, a mecanismelor prin care devine posibilă cunoașterea sinelui și a elementelor din jur.[6]

Volume de versuri

  • Versuri (Editura pentru Literatură, 1968)
  • Poesii (Cartea Românească, 1970)
  • Poeme (Eminescu, 1970)
  • Alte versuri (Eminescu, 1972)
  • Alte poeme (Albatros, 1973)
  • Poem (Cartea Românească, 1973)
  • Amintiri, de Mircea Ivănescu, Florin Pucă și Leonid Dimov, Editura Cartea Românească, 1973.
  • Alte poesii (Dacia, Cluj, 1976)
  • Poesii nouă (Dacia, Cluj, 1982)
  • Poeme nouă (Cartea Românească, București, 1983)
  • Alte poeme nouă (Cartea Românească, București, 1986)
  • Versuri vechi, nouă (Eminescu, 1988)
  • Poeme vechi, nouă (Cartea Românească, 1989)
  • Versuri (Eminescu, 1996)
  • Poezii (Vitruviu, 1997)
  • Poesii vechi și nouă , antologie (Minerva, 1999)
  • Aceleași versuri (Dacia, Cluj, 2002)
  • lines poems poetry , antologie (University of Plymouth Press, 2009)
  • Poesii alese, Editura Știința, Chișinău, 2009[7]

Premii

  • 1982 -- Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru literatură;[8]
  • 1999 -- Premiul național de poezie "Mihai Eminescu";[8]
  • 1999 -- A fost propus pentru Premiul Nobel pentru literatură de către Asociația Scriitorilor Profesioniști din România, la solicitarea Comitetului Nobel al Academiei Suedeze.[8]

Distincții

Referințe critice

  • Eugen Simion, Scriitori români de azi, vol. I, București, Editura Cartea Româneascǎ, 1974 (ediția I), 1978 (ediția a doua, revazută/adăugită)
  • Ion Pachia Tatomirescu, Generația resurecției poetice (1965 - 1970), Timișoara, Editura Augusta, 2005, pp. 383 – 387.

Note

  1. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  2. ^ Katalog der Deutschen Nationalbibliothek, accesat în  
  3. ^ V.M. (). „A murit poetul si traducatorul Mircea Ivanescu”. Hotnews.ro. 
  4. ^ Dicționar antologic de poeți și dramaturgi. Editura Niculescu. . p. 324. 
  5. ^ Nedelea 2021, p. 273.
  6. ^ Nedelea 2021, p. 203.
  7. ^ CRONICA LITERARA/ Volumul din poem, 13 ianuarie 2010, Andrei Terian, Ziarul de Duminică, accesat la 25 martie 2013
  8. ^ a b c www.romania-actualitati.ro: Poetul Mircea Ivănescu s-a stins din viața la 80 de ani - articol de Ioana DOgaru, din 21 iulie 2011, accesat 20 februarie 2020
  9. ^ Decretul președintelui României nr. 524 din 1 decembrie 2000 privind conferirea unor decorații naționale personalului din subordinea Ministerului Culturii, publicat în Monitorul Oficial nr. 666 din 16 decembrie 2000, art. 1, anexa 1, c) 15.

Bibliografie

  • Nedelea, Gabriel (). O cercetare asupra poeziei românești neomoderniste. Craiova, Editura Universitaria. 

Legături externe

Articole biografice

Interviuri