În acest articol, vom explora subiectul Claudia Millian din diferite perspective, cu scopul de a analiza și înțelege importanța sa în societatea actuală. Claudia Millian este un subiect de mare relevanță astăzi, deoarece afectează numeroase aspecte ale vieții de zi cu zi și joacă un rol fundamental în dezvoltarea personală, profesională și socială. Printr-o analiză detaliată, vom aborda diferitele fațete ale Claudia Millian, examinând implicațiile, provocările și oportunitățile sale. De asemenea, vom aprofunda în cercetări și studii care oferă o perspectivă mai profundă asupra Claudia Millian și influența sa în diferite contexte. Sperăm că acest articol oferă o perspectivă îmbogățitoare și stimulatoare asupra Claudia Millian, încurajând dezbaterea și reflecția asupra acestui subiect foarte relevant.
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Claudia Millian | |
![]() | |
Date personale | |
---|---|
Născută | ![]() |
Decedată | (74 de ani)[1] ![]() |
Înmormântată | Cimitirul Bellu ![]() |
Căsătorită cu | Ion Minulescu ![]() |
Cetățenie | ![]() ![]() |
Ocupație | poetă scriitoare publicistă dramaturgă ![]() |
Limbi vorbite | limba română[2] ![]() |
Activitate | |
Studii | Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București |
Modifică date / text ![]() |
Claudia Millian (n. 21 februarie 1887, București – d. 21 septembrie 1961) a fost o poetă simbolistă română, autoare de teatru și publicistică, membră a avangardei artistice românești.
Părinții săi sunt Ion Millian (de origine greacă), inginer petrolist și Maria Negolescu, fiica unui învățător din Câmpulung Muscel.[3] A absolvit liceul la Ploiești, unde a și debutat cu versuri în ziarul "Ploieștii", continuând cu alte apariții în "Voința Prahovei", "Lumina", "Biruința". În capitală a urmat apoi Școala de Belle-Arte (1906-1911) și Conservatorul de Artă Dramatică[4](clasa Lucia Sturdza-Bulandra), extinzându-și colaborările la "Viața", "Falanga", "Flacăra", "Viitorul", folosind uneori și pseudonimul Claudia Cridim, împrumutat de la primul ei soț, poetul Christea N. Dumitrescu.[5]
După divorțul de publicistul Christea N. Dumitrescu-Cridim, se recăsătorește, în 1914, cu poetul simbolist Ion Minulescu[6]și debutează pe scena Teatrului Național din București cu piesa Masca.[7] A fost profesoară de desen și istoria artelor în București (1918-1940), apoi directoare la Școala de Sericicultură, dar s-a afirmat în publicistică, poezie și pictură. Ion Minulescu și Claudia Millian au avut o fiică, pe Mioara Minulescu, artistă plastică. A debutat în ziarul ploieștean Lumina cu poezia Din trecut (1906) și editorial, în 1914, cu volumul Garoafe roșii. Sub pseudonimul Dinu Șerban, a publicat opt piese de teatru care au avut reprezentațiipe scenele teatrelor din București în perioada interbelică.[8] Este înmormântată alături de soțul său la Cimitirul Bellu.