Claudia Millian

În acest articol, vom explora subiectul Claudia Millian din diferite perspective, cu scopul de a analiza și înțelege importanța sa în societatea actuală. Claudia Millian este un subiect de mare relevanță astăzi, deoarece afectează numeroase aspecte ale vieții de zi cu zi și joacă un rol fundamental în dezvoltarea personală, profesională și socială. Printr-o analiză detaliată, vom aborda diferitele fațete ale Claudia Millian, examinând implicațiile, provocările și oportunitățile sale. De asemenea, vom aprofunda în cercetări și studii care oferă o perspectivă mai profundă asupra Claudia Millian și influența sa în diferite contexte. Sperăm că acest articol oferă o perspectivă îmbogățitoare și stimulatoare asupra Claudia Millian, încurajând dezbaterea și reflecția asupra acestui subiect foarte relevant.

Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Claudia Millian
Date personale
Născută Modificați la Wikidata
Decedată (74 de ani)[1] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatăCimitirul Bellu Modificați la Wikidata
Căsătorită cuIon Minulescu Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiepoetă
scriitoare
publicistă
dramaturgă Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română[2] Modificați la Wikidata
Activitate
StudiiUniversitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Claudia Millian (n. 21 februarie 1887, București – d. 21 septembrie 1961) a fost o poetă simbolistă română, autoare de teatru și publicistică, membră a avangardei artistice românești.

Biografie

Părinții săi sunt Ion Millian (de origine greacă), inginer petrolist și Maria Negolescu, fiica unui învățător din Câmpulung Muscel.[3] A absolvit liceul la Ploiești, unde a și debutat cu versuri în ziarul "Ploieștii", continuând cu alte apariții în "Voința Prahovei", "Lumina", "Biruința". În capitală a urmat apoi Școala de Belle-Arte (1906-1911) și Conservatorul de Artă Dramatică[4](clasa Lucia Sturdza-Bulandra), extinzându-și colaborările la "Viața", "Falanga", "Flacăra", "Viitorul", folosind uneori și pseudonimul Claudia Cridim, împrumutat de la primul ei soț, poetul Christea N. Dumitrescu.[5]

După divorțul de publicistul Christea N. Dumitrescu-Cridim, se recăsătorește, în 1914, cu poetul simbolist Ion Minulescu[6]și debutează pe scena Teatrului Național din București cu piesa Masca.[7] A fost profesoară de desen și istoria artelor în București (1918-1940), apoi directoare la Școala de Sericicultură, dar s-a afirmat în publicistică, poezie și pictură. Ion Minulescu și Claudia Millian au avut o fiică, pe Mioara Minulescu, artistă plastică. A debutat în ziarul ploieștean Lumina cu poezia Din trecut (1906) și editorial, în 1914, cu volumul Garoafe roșii. Sub pseudonimul Dinu Șerban, a publicat opt piese de teatru care au avut reprezentațiipe scenele teatrelor din București în perioada interbelică.[8] Este înmormântată alături de soțul său la Cimitirul Bellu.

Volume publicate

Poezie

  • 1914 - Debutează în volum cu Garoafe roșii - versuri
  • 1922 - Cântări pentru pasărea albastră - versuri
  • 1936 - Întregire - volum de versuri la Cartea Românească

Memorialistică

  • 1968 - Triptic memorial - volum memorialistic, publicat postum
  • 1973 - Cartea mea de aduceri aminte

Dramaturgie

  • După paravan
  • Rozina
  • Fericirea mea
  • Vreau să trăiesc
  • Șapte gâște potcovite
  • Veronica Micle (singura piesă reprezentată pe scenă)
  • Ana Ipătescu
  • Dinozaurii.

Traduceri

  • La Rochefoucauld - Filosofia vieții, București, 1909
  • Serghei Grigoriev - Alexandr Suvorov, București, 1953 (în colaborare)
  • C. D. Ușinschi - Animale domestice, păsări și fiare, București

Premii, distincții și decorații

  • „Palmes académiques” - pentru merite în promovarea relațiilor culturale româno-franceze[4]

Note

  1. ^ Claudia Milliian, Gazeta literară, , p. 2, accesat în  
  2. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  3. ^ Marcu, George (). Femei de seamă din România. De ieri și de azi. Meronia. p. 300. 
  4. ^ a b Sasu, Aurel (). Dicționarul biografic al literaturii române. 2: M-Z. Pitești: Paralela 45. p. 112. 
  5. ^ Dicţionarul general al literaturii române. vol.4, L/O. Univers enciclopedic. . p. 370. ISBN 973-637-070-4. 
  6. ^ Popa, Marian (). Dicționar de literatură română contemporană. Albatros. p. 379. 
  7. ^ Marcu, George; Ilinca, Rodica (). Dicţionarul personalităţilor feminine din România. Meronia. p. 162. 
  8. ^ Golopenția, Sanda (). „Claudia Millian”. În Wilson, Katharina M. An Encyclopedia of continental women writers. 2: L-Z. New York and London: Garland Publishing Inc. p. 840. 

Bibliografie

  • Popa, Marian (), Dicționar de literatură română contemporană, București: Editura Albatros 
  • Liviu Rebreanu - Opere, XII-XIII
  • Ion C. Bacalbașa - Masca

Legături externe