În lumea de astăzi, Plasa Buziaș, județul Timiș-Torontal rămâne un subiect de mare importanță și interes pentru un public larg. Fie că este vorba de viața lui Plasa Buziaș, județul Timiș-Torontal, un eveniment istoric legat de Plasa Buziaș, județul Timiș-Torontal, sau pur și simplu de explorarea diferitelor fațete ale lui Plasa Buziaș, județul Timiș-Torontal, este evident că acest subiect continuă să stârnească curiozitatea și să genereze dezbateri. De la impactul său asupra societății până la influența asupra culturii și politicii, Plasa Buziaș, județul Timiș-Torontal rămâne un subiect relevant care merită să fie explorat în profunzime. În acest articol, vom aprofunda în diferitele dimensiuni ale Plasa Buziaș, județul Timiș-Torontal și vom analiza semnificația și relevanța sa astăzi.
Plasa Buziaș, din județul Timiș-Torontal a fost o unitate administrativă din cadrul județul Timiș-Torontal. Reședință de plasă era localitatea Buziaș, atunci comună, astăzi oraș din județul actual Timiș.
Teritoriul județului era împărțit inițial în zece plăși, iar ulterior în treisprezece plăși:[1]
Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 499.443 de locuitori, dintre care 37,6% români, 34,9% germani, 15,4% maghiari, 5,8% sârbi și croați ș.a.[2] Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor erau romano-catolici (48,6%), urmați de ortodocși (41,1%), greco-catolici (2,8%), reformați (2,5%) ș.a.[3]
În anul 1930 populația urbană a județului (municipiul Timișoara și orașul Lipova) era de 97.580 locuitori.