Plasa Jimbolia, județul Timiș-Torontal

În acest articol, vom explora în detaliu conceptul de Plasa Jimbolia, județul Timiș-Torontal și impactul acestuia asupra diferitelor aspecte ale societății. De-a lungul istoriei, Plasa Jimbolia, județul Timiș-Torontal a jucat un rol fundamental în viața oamenilor, influențând totul, de la cultură la economie. Printr-o analiză cuprinzătoare, vom examina modul în care Plasa Jimbolia, județul Timiș-Torontal a evoluat de-a lungul timpului și care a fost influența sa în diferite domenii. În plus, vom aborda controversele și dezbaterile care gravitează în jurul Plasa Jimbolia, județul Timiș-Torontal, precum și posibilele soluții sau alternative care sunt propuse pentru a aborda efectele acestuia. De la origini și până în prezent, Plasa Jimbolia, județul Timiș-Torontal a lăsat o amprentă de neșters asupra societății, iar în acest articol vom investiga ramificațiile și consecințele sale în lumea noastră actuală.

Plasa Jimbolia din județul Timiș-Torontal a fost o unitate administrativă din cadrul județul Timiș-Torontal. Reședință de plasă era localitatea omonimă, comuna Jimbolia, astăzi oraș din județul actual Timiș.

Istoric

Organizare

Teritoriul județului era împărțit inițial în zece plăși, iar ulterior în treisprezece plăși:[1]

  1. Plasa Buziaș (cu 25 de comune),
  2. Plasa Centrală (cu 23 de comune),
  3. Plasa Ciacova (cu 17 comune),
  4. Plasa Deta (cu 16 comune),
  5. Plasa Jimbolia (cu 10 comune),
  6. Plasa Lipova (cu 27 de comune),
  7. Plasa Periam (cu 17 comune),
  8. Plasa Recaș (cu 29 de comune),
  9. Plasa Sânnicolaul Mare (cu 13 comune),
  10. Plasa Vinga (cu 18 comune),
  11. Plasa Comloș (cu 9 comune, înființată ulterior),
  12. Plasa Gătaia (cu 17 comune, înființată ulterior) și
  13. Plasa Giulvăz (cu 16 comune, înființată ulterior).

Populație

Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 499.443 de locuitori, dintre care 37,6% români, 34,9% germani, 15,4% maghiari, 5,8% sârbi și croați ș.a.[2] Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor erau romano-catolici (48,6%), urmați de ortodocși (41,1%), greco-catolici (2,8%), reformați (2,5%) ș.a.[3]

Mediul urban

În anul 1930 populația urbană a județului (municipiul Timișoara și orașul Lipova) era de 97.580 locuitori.

Note, referințe

  1. ^ Portretul României Interbelice - Județul Timiș-Torontal
  2. ^ Recensământul general al populației României din 29 decemvrie 1930, Vol. II, pag. 468-475
  3. ^ Recensământul general al populației României din 29 decemvrie 1930, Vol. II, pag. 755-758

Legături externe