În acest articol, Plasa Lipova, județul Timiș-Torontal va fi analizat din diferite unghiuri, cu scopul de a aprofunda în relevanța și impactul său astăzi. Vor fi abordate diferite aspecte legate de Plasa Lipova, județul Timiș-Torontal, explorând influența acesteia asupra societății, economiei, politicii, culturii sau orice alt domeniu de interes. În plus, vor fi prezentate diverse puncte de vedere și opinii ale experților pe această temă, precum și date relevante care ne vor permite să înțelegem importanța acestuia și amploarea influenței sale. De asemenea, vor fi discutate posibilele provocări sau controverse asociate cu Plasa Lipova, județul Timiș-Torontal, examinând posibilele implicații pe termen scurt și lung. Prin acest articol, căutăm să oferim o viziune cuprinzătoare și echilibrată care să permită cititorului să dobândească cunoștințe solide despre Plasa Lipova, județul Timiș-Torontal și relevanța sa astăzi.
Plasa Lipova din județul Timiș-Torontal a fost o unitate administrativă din cadrul județul Timiș-Torontal. Reședință de plasă era localitatea omonimă, comuna Lipova, astăzi oraș din județul actual Arad.
Teritoriul județului era împărțit inițial în zece plăși, iar ulterior în treisprezece plăși:[1]
Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 499.443 de locuitori, dintre care 37,6% români, 34,9% germani, 15,4% maghiari, 5,8% sârbi și croați ș.a.[2] Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor erau romano-catolici (48,6%), urmați de ortodocși (41,1%), greco-catolici (2,8%), reformați (2,5%) ș.a.[3]
În anul 1930 populația urbană a județului (municipiul Timișoara și orașul Lipova) era de 97.580 locuitori.