Plasa Recaș, județul Timiș-Torontal

În acest articol, ne vom adânci în lumea fascinantă a lui Plasa Recaș, județul Timiș-Torontal, explorând diferitele sale fațete și semnificații. De la origine până la relevanța sa astăzi, Plasa Recaș, județul Timiș-Torontal a fost un obiect de interes și studiu pentru diverse discipline. De-a lungul istoriei, Plasa Recaș, județul Timiș-Torontal a stârnit curiozitate și dezbatere printre experți și fani, generând un spectru larg de opinii și teorii. Prin acest articol, vom căuta să facem lumină asupra Plasa Recaș, județul Timiș-Torontal și să analizăm impactul acestuia asupra societății, culturii și vieții de zi cu zi. Acest subiect fascinant ne invită să reflectăm și să ne punem la îndoială percepțiile, prezentând o panoramă îmbogățitoare și diversă care merită să fie explorată cu atenție.

Plasa Recaș din județul Timiș-Torontal a fost o unitate administrativă din cadrul județul Timiș-Torontal.

Istoric

Reședință de plasă era localitatea omonimă, comuna Recaș, astăzi oraș din județul actual Timiș.

Organizare

Teritoriul județului era împărțit inițial în zece plăși, iar ulterior în treisprezece plăși:[1]

  1. Plasa Buziaș, reședință Buziaș (cu 25 de comune),
  2. Plasa Centrală, reședință Timișoara (cu 23 de comune),
  3. Plasa Ciacova, reședință Ciacova (cu 17 comune),
  4. Plasa Deta, reședință Deta (cu 16 comune),
  5. Plasa Jimbolia, reședință Jimbolia (cu 10 comune),
  6. Plasa Lipova, reședință Lipova (cu 27 de comune),
  7. Plasa Periam, reședință Periam (cu 17 comune),
  8. Plasa Recaș, reședință Recaș (cu 29 de comune),
  9. Plasa Sânnicolau Mare, reședință Sânnicolau Mare (cu 13 comune),
  10. Plasa Vinga, reședință Vinga (cu 18 comune), respectiv
  11. Plasa Comloș, reședință Comloșu Mare (cu 9 comune, înființată ulterior),
  12. Plasa Gătaia, reședință Gătaia (cu 17 comune, înființată ulterior) și
  13. Plasa Giulvăz, reședință Giulvăz (cu 16 comune, înființată ulterior).

Populație

Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 499.443 de locuitori, dintre care 37,6% români, 34,9% germani, 15,4% maghiari, 5,8% sârbi și croați ș.a.[2] Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor erau romano-catolici (48,6%), urmați de ortodocși (41,1%), greco-catolici (2,8%), reformați (2,5%) ș.a.[3]

Mediul urban

În anul 1930 populația urbană a județului (municipiul Timișoara și orașul Lipova) era de 97.580 locuitori.

Note, referințe

  1. ^ Portretul României Interbelice - Județul Timiș-Torontal
  2. ^ Recensământul general al populației României din 29 decemvrie 1930, Vol. II, pag. 468-475
  3. ^ Recensământul general al populației României din 29 decemvrie 1930, Vol. II, pag. 755-758

Legături externe