Arnold Chencinski

În lumea de astăzi, Arnold Chencinski a devenit un subiect de mare relevanță și interes atât pentru experți, cât și pentru publicul larg. Impactul lui Arnold Chencinski se extinde la toate aspectele vieții noastre de zi cu zi, de la modul în care relaționăm cu ceilalți până la impactul pe care îl are asupra mediului. Odată cu progresul tehnologic și progresele în societate, Arnold Chencinski a devenit un subiect din ce în ce mai relevant în domeniile academic, de afaceri și social. În acest articol, vom explora în continuare rolul și importanța lui Arnold Chencinski în lumea noastră de astăzi, analizând implicațiile, provocările și oportunitățile sale.

Arnold Chencinski
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Prundu Bârgăului, Bistrița-Năsăud, România Modificați la Wikidata
Decedat1982
Cetățenie Austro-Ungaria
 România Modificați la Wikidata
Ocupațiesculptor Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniu artisticsculptură  Modificați la Wikidata
StudiiUniversitatea Națională de Arte București  Modificați la Wikidata
PregătireDimitrie Paciurea  Modificați la Wikidata
Mișcare artisticăGrupul de la Bocșa Montană  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Cencinski Arnold Borgo Prund (n. , Prundu Bârgăului, Bistrița-Năsăud, România) a fost un sculptor, publicist și critic de artă român de origine etnică germană.

A absolvit în 1918 Școala Normală de învățători din Bistrița, cu predare în limba germană. În 1923 s-a înscris la Academia de Arte Frumoase din București unde l-a avut ca profesor pe sculptorul Dimitrie Paciurea.

În 1928, după absolvirea Academiei, a participat la concursul organizat de Nicolae Iorga, pentru burse la școala românească de la Fontenay-aux-Roses din Franța. Colaborează și cu alți artiști ardeleni aflați în capitala României, care i-au fost și colegi la școala de artă. Îi amintim aici pe Iosif Fekete (Negrulea), Iosif Bene și Alexandru Ciucurencu.

În anul 1933 Arnold Chencinski a decis să editeze revista „Arta și Omul”, al cărei singur redactor era, ocazie cu care a adoptat pseudonimul artistic Borgo Prund, în fapt numele vechi al satului său natal.[1] Pe frontispiciul primului număr din 1933 scria: Arta și Omul: Revistă lunară pentru răspândirea frumosului / Director: Augustin Clonda, iar ca subtitlu: Apare la 1 ale fiecărei luni sub îngrijirea lui Aug. Clonda și redactarea lui Borgo Prund Chencinski.[2]

Corneliu Medrea l-a cooptat în echipa care decora Pavilionul României din cadrul Expoziției Internaționale de la Paris (1937) și New York (1939/1940).

Odată cu încheierea celui de-al Doilea Război Mondial Arnold Chencinski / Borgo Prund a emigrat în vest odată cu trupele germane care se retrăgeau din România.[3] Inițial a ajuns la Gols, în Austria, de unde a plecat în America, pentru a ajunge în cele din urmă în Argentina.

Opera

Cinci lucrări cioplite în marmură au fost donate în anul 1953 de sora artistului, Emma Alster, muzeului de la Bistrița, atunci nou înființat.[1]

Alte lucrări ale sale se găsesc în Muzeul Național de Artă al României[4][5], Muzeul de Artă din Drobeta-Turnu Severin[6],

Note

  1. ^ a b „Arta și omul: Borgo Prund”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ Arta și Omul
  3. ^ Carol Pleșa, 100 de ani de la naștere
  4. ^ „"Arhetipuri sculpturale. Sculptura in lemn" - MNAR: Opere din patrimoniul Galeriei Nationale (1918-1999)”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ Între folclor și Brâncuși. Sculptura în lemn în România
  6. ^ CIMEC – Ghidul muzeelor

Legături externe