Elena Popea

Astăzi, Elena Popea este un subiect care a captat atenția a milioane de oameni din întreaga lume. De la origini până la impactul său asupra societății moderne, Elena Popea a fost subiect de dezbateri, cercetări și speculații. Cu o istorie care datează de secole, Elena Popea a evoluat și s-a adaptat la schimbările culturale și tehnologice, devenind un subiect relevant astăzi. În acest articol, vom explora impactul Elena Popea în diferite domenii ale vieții de zi cu zi și influența sa asupra societății contemporane. În plus, vom analiza cele mai recente tendințe și descoperiri legate de Elena Popea, oferind o viziune cuprinzătoare asupra importanței sale în lumea de astăzi.

Elena Popea
Date personale
Născută Modificați la Wikidata
Brașov, Austro-Ungaria Modificați la Wikidata
Decedată (62 de ani) Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
PărințiIoan Popea
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiepictoriță Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniu artisticpictură
StudiiFacultatea de filologie din Leipzig, Academia de artă feminină din München, Academia particulară de pictură din Montparnasse
PregătireAngelo Jank​, Caroline Kempter], Lucien Simon, Andre Lhote  Modificați la Wikidata
Mișcare artisticăimpresionism, postimpresionism, Cenaclul Idealist​, Tinerimea artistică  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Elena Popea (n. , Brașov, Austro-Ungaria – d. , București, România) a fost o pictoriță română.[1]

Biografie

Elena Popea s-a născut la Brașov în 1879, tatăl său fiind Ioan Popea (1839-1903), cunoscut profesor la gimnaziul român din Brașov și frate al episcopului Nicolae Popea (1826-1908).[2][3]

După terminarea studiilor secundare în Brașov a studiat filologia la Leipzig și apoi pictura la Berlin, la Academia de artă feminină din München (Damenakademie⁠(de)) și în coloniile artistice de la Landsberg am Lech și Stornberg See, unde i-a avut profesori pe Angelo Jank⁠(de), Jordan Jakob și Caroline Kempter⁠(de).[4]

Își continuă studiile de arte plastice la Paris cu Lucien Simon și, după Primul Război Mondial, cu André Lhote la Academia particulară de pictură din Montparnasse.[3][4]

Debutul expozițional al Elenei Popea are loc în anul 1905 prin participarea la „Expoziția națională” organizată de Societatea ASTRA la Sibiu. Expune ulterior atât în țară, la București și Cluj (Tinerimea artistică, Salonul oficial), cât și în străinătate, la Paris - Salonului Independenților, la Muzeul Jeu de Paume, Londra, la Galeriile Claridge și Amsterdam.[4]

Între anii 1921-1926 devine eleva lui Andre Lhote și frecventează Academia lui Andre Lhote din rue d'Odessa.[5]

Sursele de inspirație le-a găsit în împrejurimile Branului și Clujului, unde își petrecea perioada de vară, cât și în numeroasele călătorii pe care le-a realizat: Londra (1927), Olanda (1928), Italia (1929, 1934), Spania (1932), Norvegia și Danemarca (1935), Grecia, Siria, Palestina, Egipt (1937) și Scoția (1938).[3][4]

Picturile sale sunt expuse în numeroase muzee din România: Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Național Brukenthal din Sibiu, Muzeul de Artă din Brașov, Muzeul de Artă Cluj-Napoca, Muzeul Municipiului București, Muzeul Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus”, Muzeul de Artă din Constanța.

În anul 1975 a avut o retrospectivă la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca.[6]

Referințe și note

  1. ^ Țarălungă, Ecaterina (). Enciclopedia identității românești. Personalități. Litera. p. 630. 
  2. ^ „Dilele de serbatóre din Caransebesiu”, Biseric'a si Scóla, Fóia bisericésca, scolastica, literara si economica, Anulu XIII, Nr. 28, Aradu, 9/21 Iuliu 1889, p. 220.
  3. ^ a b c Radu Popica, Pavel Șușarǎ, Iulia Mesea, Elena Popea, Editura Muzeului de Artă Brașov, Brașov, 2010, ISBN: 978-606-92557-1-1
  4. ^ a b c d Pagina „Expoziția retrospectivă Elena Popea. 24 septembrie - 14 noiembrie 2010” Arhivat în , la Wayback Machine. pe situl Muzeului de Artă Brașov. Pagină accesată la 30 martie 2014.
  5. ^ Vlasiu, Ioana. "Elena Popea : construirea carierei artistice" în Artiste uitate din România : cercetări și studii despre contribuția femeilor la istoria artei românești, vol. 3, 2021, p.269.
  6. ^ Marcu, George (). Femei de seamă din România. De ieri și de azi. Meronia. p. 359-360. 

Bibliografie

  • Tudor Octavian, „Elena Popea (1879-1941)”, Ziarul de Duminică, 12 decembrie 2002, accesat pe 28 martie 2014.
  • Maria Dumitrescu, Elena Popea, Editura Meridiane, 1969.
  • Maria Chira, Elena Popea: 1879-1941 : expozitįa retrospectivă, Cluj-Napoca, Muzeul de Artă, 1975.
  • ro Muzeul de Artă din Brașov - Catalog Elena Popea
  • Octavian, Tudor (), Pictori români uitați, București: Editura NOI Media Print 

Legături externe

  • Elena Popea - Castelul Bran, Muzeul de Artă Brașov
    Elena Popea - Castelul Bran, Muzeul de Artă Brașov
  • Elena Popea - Interior din castelul Bran, Muzeul de Artă Constanța
    Elena Popea - Interior din castelul Bran, Muzeul de Artă Constanța
  • Elena Popea - Biserica din Campulung - Muscel, colecție particulară
    Elena Popea - Biserica din Campulung - Muscel, colecție particulară
  • Elena Popea - Lectura
    Elena Popea - Lectura
  • Elena Popea - Nud, Muzeul Municipiului București
    Elena Popea - Nud, Muzeul Municipiului București
  • Elena Popea - Țărancă cu cofe, Muzeul Național Brukenthal Sibiu
    Elena Popea - Țărancă cu cofe, Muzeul Național Brukenthal Sibiu