În acest articol, Tatiana Baillayre va fi analizat în detaliu, abordând diferitele sale fațete, impactul său asupra societății și relevanța sa astăzi. De la origini și până la evoluția sa în timp, Tatiana Baillayre a jucat un rol fundamental în diverse aspecte ale vieții de zi cu zi. Printr-o abordare multidisciplinară, vor fi explorate diferite perspective care ne vor permite să înțelegem mai bine importanța și semnificația Tatiana Baillayre astăzi. De asemenea, vor fi examinate tendințele actuale legate de Tatiana Baillayre și se va reflecta asupra rolului său în viitor.
Tatiana Baillayre-Ceglokoff | |
![]() | |
Date personale | |
---|---|
Născută | 13 decembrie 1916 Petrograd, Imperiul Rus |
Decedată | 1 ianuarie 1991 București |
Căsătorită cu | Gheorghe Ceglokoff |
Cetățenie | ![]() ![]() |
Ocupație | pictoriță ![]() |
Activitate | |
Domeniu artistic | Grafică |
Studii | Școala de Arte plastice din Chișinău, Academia de arte din București, Facultatea de Litere de la Sorbona |
Pregătire | Jean Alexandru Steriadi |
Mișcare artistică | Grupul de la Bocșa Montană, Grupul Grafic |
Premii | Premiul Anastase Simu pentru grafică (1940) |
Modifică date / text ![]() |
Tatiana Baillayre (n. 13 decembrie 1916, Petrograd, Imperiul Rus – d. 1 ianuarie 1991, București) a fost o graficiană română, membră al Grupului Grafic și al grupului de artiști de la Bocșa Montană.[1][2][3]
Tatiana Baillayre, cunoscută și ca Tania Baillayre sau Balier, a fost fiica pictorului de origine franceză Auguste Baillayre (1879-1962), profesor și director (1940-1941) al Academiei de Artă din Chișinău.[4][5] Mama sa a fost pictorița din Basarabia Lidia Arionescu-Baillayre.
A studiat la Facultatea de Litere de la Sorbona, Paris, și apoi a urma cursuri de artă la Școala de Arte plastice din Chișinău și la Academia de arte din București unde l-a avut profesor pe Jean Alexandru Steriadi și a fost laureată, în anul 1940, al Premiului Anastase Simu pentru grafică.[1][2][3]
A fost căsătorită cu graficianul Gheorghe Ceglokoff.[2]
Tatiana Baillayre și-a expus lucrările la numeroase saloane oficiale naționale precum și în numeroase expoziții personale din țară - București (1945, 1957, 1964, 1967, 1971, 1974, 1976, 1980, 1983), Cluj-Napoca (1948), Banat (1958), Timișoara (1974) - și din străinătate - Stockholm, împreună cu alți artiști ai Grupului Grafic, China, Uniunea Sovietică, Buenos Aires, Memphis, Torino, Londra, Paris.[2]
A realizat portrete, compoziții și peisaje folosind tehnici variate precum gravura, acuarela, desenul și pictura și a ilustrat diferite ediții de carte.[2]