Geometrie afină

În zilele noastre, Geometrie afină este un subiect de mare importanță în societatea modernă. Influența sa se extinde în diverse domenii ale vieții de zi cu zi, de la politică la tehnologie, cultură și economie. Acest articol se adâncește în lumea Geometrie afină, explorând numeroasele sale fațete și efecte asupra vieții noastre de zi cu zi. Printr-o analiză detaliată, vom căuta să facem lumină asupra diferitelor aspecte care fac din Geometrie afină un subiect relevant demn de studiat astăzi. De la impactul său asupra vieții oamenilor până la impactul său asupra mediului global, Geometrie afină este un fenomen care merită să fie examinat în profunzime.

În geometria afină, se poate folosi axioma lui Playfair pentru a găsi linia ce trece prin C1 și paralelă cu B1B2, și pentru a găsi linia ce trece prin B2 și paralelă cu B1C1: intersecția lor C2 este rezultatul translației indicate.
Geometrie
Proiecția unei sfere pe un plan
Ramuri

Geometria afină este un tip de geometrie care studiază paralelismul. În această geometrie, a treia și respectiv a patra axiomă a lui Euclid nu sunt luate în considerare. Raportat la geometria euclidiană se renunță la noțiunile de distanță și măsură a unghiurilor.

A fost studiată pentru prima dată de Leonhard Euler. În 1748, Euler a introdus termenul afin[1][2] (latină affinis, înrudit) în lucrarea sa Introductio in analysin infinitorum.

Referințe

  1. ^ Miller, Jeff. „Earliest Known Uses of Some of the Words of Mathematics (A)”. 
  2. ^ Blaschke, Wilhelm (). Analytische Geometrie. Basel: Birkhauser. p. 31. 

Vezi și

Legături externe