Glosar de geometrie

Aspect mută în bara laterală ascunde

Prezentul glosar de geometrie conține termeni din domeniul geometriei și a altor domenii conexe ca: trigonometrie, geometrie analitică, geometrie sferică, geometrie proiectivă, teoria curbelor. Pentru celelalte domenii ale matematicii, ca algebra și analiza matematică, vedeți celelalte glosare din categoria: Glosare de matematică.

Cuvintele subliniate prin italice au explicații la cuvintele „titlu” din această pagină.


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

0–9


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

A

- prima coordonată carteziană (cea orizontală), care servește la stabilirea poziției unui punct în plan sau în spațiu; - distanța, pe o axă orientată, de la origine până la un punct dat. Drepte antiparalele ( l 1 {\displaystyle l_{1}\,} și l 2 {\displaystyle l_{2}\,} în raport cu m 1 {\displaystyle m_{1}\,} și m 2 {\displaystyle m_{2}\,} ). - (despre perechi de drepte) situate astfel încât punctele în dreptele unei perechi intersectează dreptele celeilalte perechi să fie vârfurile unui patrulater inscriptibil; - (despre vectori sau despre drepte orientate) paralele și de sensuri opuse. - (pentru un poligon regulat) segmentul de dreaptă care unește centrul poligonului cu mijlocul unei laturi; - segment de dreaptă care unește vârful unei piramide regulate cu mijlocul unei laturi a bazei; - (pentru un trunchi de piramidă regulată) segmentul care unește mijloacele a două laturi ale poligoanelor bazelor, de pe o aceeași față laterală. Figuri geometrice asemenea - dreaptă pe care se consideră un sens de parcurs (sinonim: dreaptă orientată); - dreaptă care delimitează părțile simetrice ale unei figuri geometrice plane sau în spațiu. Axa radicală a două cercuri. - metodă de obținere a proiecției obiectelor din spațiu pe un plan (plan axonometric); proiecția poate fi ortogonală sau oblică; - disciplină care are ca obiect studiul reprezentărilor axonometrice.


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

B

Baza unei piramide


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

C

- punct care are numite proprietăți importante în raport cu o figură geometrică; exemple: centrul unui cerc, centrul de greutate al unui triunghi; vezi și mijloc; - punct în raport cu care toate punctele unei figuri sunt la aceeași distanță. - suprafață descrisă de o dreaptă (numită generatoare) care se deplasează paralel cu ea însăși, sprijinindu-se pe o curbă (numită directoare); - corp geometric mărginit de o suprafață cilindrică cu o curbă directoare închisă și de două plane paralele. - suprafață descrisă de o dreaptă care se deplasează sprijinindu-se pe o curbă închisă imobilă și pe un punct fix exterior; - corp geometric mărginit de o asemenea suprafață și de un plan. - linia de contact a unui corp cu conul ale cărui generatoare sunt tangente la suprafața corpului și al cărui vârf este considerat în același punct cu ochiul observatorului; - linia de contact a unui corp cu cilindrul circumscris ale cărui generatoare sunt paralele cu o direcție dată. - coordonate raportate la un sistem de referință format dintr-un număr de drepte concurente egal cu numărul dimensiunilor spațiului respectiv; - numerele reale care exprimă mărimea coordonatelor unui punct. - (în plan) coordonatele curbilinii formate din distanța r {\displaystyle r} (raza vectoare) de la un punct fix O {\displaystyle O} (originea) până la punctul considerat și unghiul ϑ {\displaystyle \vartheta } (unghi polar), pe care îl face dreapta care unește aceste două puncte, cu o dreaptă fixă O x , {\displaystyle Ox,} aleasă convențional și care trece prin origine, măsurat în sensul de la dreapta fixă la raza vectoare; - (în spațiu) coordonate curbilinii formate din raza vectoare r {\displaystyle r} , longitudinea ϑ {\displaystyle \vartheta } față de un plan x O z {\displaystyle xOz} , luat ca plan meridian, și latitudinea φ {\displaystyle \varphi } (sau complementul ei, colatitudinea) față de planul x O y {\displaystyle xOy} , luat ca ecuator. - a treia coordonata carteziană; - înălțimea unui punct față de o suprafață de referință.


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

D


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

E


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

F


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

G


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

H


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

I


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

Î

- perpendiculara dusă dintr-un vârf al unui poligon sau poliedru pe o latură sau pe o față a acestuia; - lungimea înălțimii.      0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

J

     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

K


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

L


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

M


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

N

- dreaptă perpendiculară pe tangenta la o curbă, în plan sau în spațiu, în punctul de contact; - dreaptă perpendiculară pe planul tangent la o suprafață în punctul de contact.


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

O


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

P

- fiecare dintre cele două puncte în care o axă intersectează o sferă; - originea unui sistem de coordonate polare.


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

R

- mișcare de rotație a unui corp în jurul unei drepte fixe. - mișcare a unui corp care parcurge o curbă fixă.


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

S


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

T

- (pentru un unghi ascuțit al unui triunghi dreptunghic) raportul dintre cateta opusă și cea alăturată unghiului; - (pentru un unghi orientat, cu vârful în originea unui reper cartezian, având latura inițială pe semiaxa pozitivă a absciselor) raportul dintre lungimile proiecțiilor, pe axa ordonatelor și pe axa absciselor, a razei vectoare a unui punct de pe latura finală a unghiului; - (pentru un argument numeric) funcție care atașează unui argument x valoarea tangentei unghiului orientat de x radiani.


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

U


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

V


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

Z


     0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z 

Bibliografie

Legături externe

Acest articol conține text din Dicționarul enciclopedic român (1962-1966), aflat acum în domeniul public.