Biserica evanghelică din Stejărenii

Acest articol va aborda subiectul Biserica evanghelică din Stejărenii, care a fost subiect de interes și dezbatere în diverse domenii. Biserica evanghelică din Stejărenii a stârnit interesul experților și entuziaștilor care doresc să înțeleagă impactul său asupra societății actuale. De-a lungul istoriei, Biserica evanghelică din Stejărenii a jucat un rol fundamental în diferite contexte, iar influența sa rămâne actuală și astăzi. De la origini și până la evoluție, Biserica evanghelică din Stejărenii a marcat un înainte și un după în dezvoltarea diferitelor aspecte ale vieții de zi cu zi. Acest articol va explora diverse perspective și abordări care vor permite cititorului să se adâncească în lumea fascinantă a Biserica evanghelică din Stejărenii.

Biserica evanghelică din satul Stejărenii, comuna Daneș, județul Mureș, a fost construită între anii 1913-1914. A fost precedată de o biserică medievală, construită în secolul XV.

Localitatea

Stejărenii, mai demult Beșa (în dialectul săsesc Peschenderf, în germană Beschendorf, Peschendorf, în maghiară Bese) este un sat în comuna Daneș din județul Mureș, Transilvania, România.

Biserica

Mica localitate Stejărenii a avut o primă biserică construită în secolul XV, din care se mai păstrează doar partea de mijloc a altarului realizat în secolul XVIII. Actuala biserică a fost construită în perioada 1913-1914, cu ajutorul material al societății Gustav Adolf (Gustav-Adolf-Werk), aflată sub patronajul Bisericii Evanghelice și având sediul central în Leipzig. Orga, amplasată în balconul de vest, a fost construită în 1914 de timișorenii Wegenstein și fiul^[1].

Note

^ Orgeldatei der Evangelischen Kirche A.B. in Rumänien : Peschendorf / Stejărenii / Bese, Mureş - Lipót és Fia WEGENSTEIN, orgeldatei.evang.ro

Bibliografie

Asociația Mioritics cu suportul financiar al Deutsche Welterbe Stiftung:
- După texte elaborate de: Vladimir Agrigoroaei, Valentin Sălăgeanu, Luiza Zamora, Laura Jiga Iliescu, Ana Maria Gruia.
- După ilustrații executate de: Radu Oltean, Laurențiu Raicu, Florin Jude.
Anghel Gheorghe, Fortificații medievale din piatră, secolele XII-XVI, Cluj Napoca, 1986.
Crîngaci Maria-Emilia, Bazilici romanice din regiunea Sibiului în Analele Asociației a Tinerilor Istorici din Moldova, Ed. Pontas, Chișinău, 2001.
Juliana Fabritius-Dancu, Cetăți țărănești săsești din Transilvania, în Revista Transilvania, Sibiu, 19.
Hermann Fabini. Universul cetăților bisericești din Transilvania. Sibiu: Editura Monumenta, 2009, 279 p.
Iambor Petre, Așezări fortificate din Transilvania (sec. IX-XIII), Cluj-Napoca, 2005.
Thomas Nägler, Așezarea sașilor în Transilvania, Editura Kriterion, București, 1992.
Adrian Andrei Rusu, Castelarea carpatica, Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2005.
George Oprescu, Bisericile, cetăți ale sașilor din Ardeal, Editura Academiei, București, 1956.
Țiplic Ioan-Marian, Organizarea defensivă a Transilvaniei în evul mediu (secolele X-XIV), Editura Militară, București, 2006.