Biserica fortificată din Dârlos

Aspect mută în bara laterală ascunde
Biserica evanghelică din Dârlos
Poziționare
Biserica evanghelică din Dârlos se află în Județul SibiuBiserica evanghelică din DârlosBiserica evanghelică din Dârlos
Coordonate46°11′23″N 24°24′51″E ({{PAGENAME}}) / 46.18972°N 24.41417°E
LocalitateDârlos
ComunăDârlos
ȚaraRomânia
Adresasat Dârlos, nr. 270
Edificare
Biserică-sală în stil goticfortificată
Tipdefensivă
Data începerii construcțieisecolul al XV-lea
MaterialeConstrucție de piatră și cărămidă
Clasificare
LMISB-II-a-A-12376
Biserica evanghelică fortificată din Dârlos, județul Sibiu, foto: aprilie 2013. Biserica (est) Biserica din depărtare Portalul de vest, în stil gotic târziu, cu trei retrageri succesive Picturile murale, realizate în jurul anului 1500 pe exteriorul corului Altarul, datat 1633 Interiorul navei Picturi gotice vechi de dinainte de reformă Picturi gotice vechi de dinainte de reformă Picturi gotice vechi de dinainte de reformă

Biserica evanghelică fortificată din Dârlos, județul Sibiu, a fost ridicată în prima jumătate a secolului al XV-lea; biserica figurează pe lista monumentelor istorice 2010, cod LMI SB-II-a-A-12376.

Localitatea

Dârlos, mai demult Dărloș (în dialectul săsesc Durles, în germană Durles, Durlasch, în maghiară Darlac, Darlasz, Darlóc) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Sibiu, Transilvania, România.

Articol principal: Dârlos, Sibiu.

Localitatea este situată la 4 km de Mediaș, pe malul drept al râului Târnava Mare. Prima mențiune documentară este din 1317; a aparținut în Evul Mediu de comitatul Cetatea de Baltă.

Biserica

În prima jumătate a secolului al XV-lea a fost ridicată biserica-sală. Biserica Evanghelică-Luterană, frumos exemplar de arhitectură gotică târzie, cu o singură navă și cu un cor cu două travee sprijinite de contraforți, a fost construită în stil gotic și este lipsită de turn. În interiorul corului au fost degajate în 1975 picturi în benzi ornamentale și figurile a doi sfinți, pictate la începutul secolului al XVI-lea. Remarcabile sunt ancadramentele ferestrelor, bogat dantelate si fragmentele de pictura murală de pe fațadele corului: scene din patimile lui Isus și Sf. Cristofor, de mari dimensiuni (sec. XVI, înainte de 1544). Relicte ale unor stele funerare romane zidite în pereți, una dintre acestea, reprezentând taurul lui Poseidon a fost la originea unei confuzii cu o posibilă prezență a stemei Moldovei pe pereții bisericii.

Fortificația

Dispărută în zilele noastre, fortificația poate fi doar dedusă din topologia locului. O gravură din secolul al XIX-lea înfățișa biserica înconjurată de o curtină și se pare că la începutul secolului al XX-lea se păstra încă o parte a incintei, cu cămări de provizii.

Imagini din exterior

Imagini din interior

Legături externe

Vezi și

Bibliografie

Note

  1. ^ Fabini, pag.156
  2. ^ Adrian Andrei Rusu, Ștefan cel Mare și Transilvania. Un inventar critic, date nevalorificate și interpretări noi