În lumea de astăzi, Biserica franciscană din Sebeș a câștigat o relevanță fără precedent. De la apariția sa, a captat atenția și interesul a nenumărate persoane, devenind un subiect recurent de conversație în toate domeniile. Impactul său s-a răspândit în toate colțurile globului, stârnind interes fierbinte și generând dezbateri aprinse. Biserica franciscană din Sebeș a lăsat o amprentă de neșters asupra societății, influențând semnificativ modul în care oamenii percep lumea din jurul lor. În acest articol, vom explora fenomenul Biserica franciscană din Sebeș în profunzime, analizând originea, evoluția și impactul său astăzi.
Biserica Franciscană din Sebeș | |
Poziționare | |
---|---|
Localitate | Sebeș |
Țara | ![]() |
Adresa | str. Mihai Viteazul (Franziskanergasse) nr. 35 |
Edificare | |
Stil artistic | gotic, renovat în secolul al XVIII-lea în stil baroc |
Data începerii construcției | secolul al XIV-lea |
Data finalizării | secolul al XIV-lea |
Clasificare | |
Cod LMI | AB-II-a-A-00351 |
Modifică date / text ![]() |
Biserica franciscană din Sebeș, cu hramul „Sfântul Bartolomeu”, este un monument istoric și de arhitectură din municipiul Sebeș. Inițial a fost biserică a ordinului dominican.
Întemeierea unei mănăstiri dominicane la Sebeș a fost decisă la capitlul general al ordinului, ținut în anul 1322 la Viena.[1]
Călugărul dominican Georgius de Septemcastris de la această mănăstire a fost deportat la începutul secolului al XV-lea în Turcia. După eliberarea din prizonierat s-a stabilit la Roma, unde și-a scris memoriile.
În contextul reformei protestante dominicanii au fost alungați din oraș. După instalarea administrației imperiale habsburgice în Transilvania franciscanii au primit autorizația de a se așeza la Sebeș, în biserica dominicanilor, pe care au renovat-o.
În prezent se află aici casa de formare a studenților care doresc sa devină călugări franciscani.