Copșa Mare, Sibiu

Coordonate: 46°8′1″N 24°33′2″E ({{PAGENAME}}) / 46.13361°N 24.55056°E
Copșa Mare
— sat —

Copșa Mare Copșa Mare (România) Localizarea satului pe harta României
Copșa Mare Copșa Mare (Județul Sibiu) Localizarea satului pe harta județului Sibiu

Țară	România
Județ	Sibiu
Comună	Biertan

SIRUTA	144214
Atestare documentară	1283^[1]

Altitudine^[3]	400 m.d.m.

Populație (2021)
- Total	357 locuitori

Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	557046
Prefix telefonic	+40 x69 ^[2]

Prezență online
GeoNames
Modifică date / text

Copșa Mare,, mai demult Căpușul Mare (în dialectul săsesc Grisz-Kopesch, Grîskôpeš, Kopeš, în germană Gross-Kopisch, Großkopisch, în maghiară Nagykapus), este un sat în comuna Biertan din județul Sibiu, Transilvania, România. Se află în partea de nord a județului, în Podișul Târnavelor. Prima mențiune documentară este din anul 1283^[4].

Comună liberă a vechiului Fundus Regius, Copșa Mare stăpânea cele mai întinse și renumite plantații viticole din Țara Vinului. La începutul secolului al XIV-lea slujbele erau oficiate într-o bazilică gotică cu trei nave, însă un document din 1283 aduce cu sine ipoteza existenței unei bazilici mai vechi. Făcea parte din "Terra Medies".

Biserica

Vezi și Biserica fortificată din Copșa Mare

Ca în multe alte cazuri, și bazilica de aici a suferit numeroase transformări de-a lungul vremii datorate situației politice și economice din Transilvania. Faptul că această comunitate a cunoscut o ascensiune economică destul de rapidă i-a determinat pe locuitorii din Großkopisch să-și dorească o biserică la fel de frumoasă ca cea din învecinatul Biertan.

Amplul plan de construcție a bisericii, inițiat de comunitate, din care s-a realizat doar mărirea corului și alipirea sacristiei pe peretele nordic, a fost sistat după ce Transilvania a intrat sub suzeranitate otomană în urma înfrângerii de la Mohács (1526) și a fost obligată la plata unor biruri împovărătoare. Lucrările de transformare a interiorului au fost reluate la începutul secolului al XVIII-lea. Cutremurul din 1802 a avariat considerabil biserica, iar șantierul de renovare a fost reînființat. S-au reconstruit o parte din colateralele desființate în secolul al XVI-lea și s-a adăugat o tribună pentru orgă în partea de vest.

Fortificația

Zidul de apărare a fost ridicat la începutul secolului al XVI-lea. Pe colțul de nord se află un turn aproape pătrat pe două niveluri, prevăzut cu masiculiuri asemănătoare celor de la Biertan. Un astfel de turn se afla și pe colțul sud-vestic. De-a lungul zidului au fost construite cămări de provizii, ulterior demantelate .

Vezi și

Bibliografie

Vasile Mărculeț, Ioan Mărculeț, "Terra Medies". Noi considerații asupra localizării, originii și semnificației numelui, în volumul Mediaș. Istorie, demografie, personalități, Editura Sfântul Ierarh Nicolae, Brăila, 2011 ISBN 978-606-577-311-0
Mărculeț V., Mărculeț Cătălina, Mărculeț I., Districtul Protopopesc Greco-Catolic Mediaș. Enciclopedie Istorică și geografică, Edit. Sfântul Ierarh Nicolae, Brăila, 2011.
Biserici Fortificate din Transilvania Arhivat în 18 mai 2008, la Wayback Machine.

Legături externe

ro Informații și fotografii Arhivat în 4 iulie 2007, la Wayback Machine.
ro Biserici fortificate din Transilvania Arhivat în 18 mai 2008, la Wayback Machine.
en Fortified churches from Transylvania Arhivat în 8 februarie 2011, la Wayback Machine.
de Kirchenburgen in Siebenbürgen Arhivat în 22 octombrie 2016, la Wayback Machine.
hu Erdélyi erődtemplomok Arhivat în 7 noiembrie 2017, la Wayback Machine.
Dicționar de localități din Transilvania Arhivat în 18 iunie 2009, la Wayback Machine.
Din motive inca neelucidate, aproape toti locuitorii unui sat sibian sint sau risca sa devina surzi, 12 ianuarie 1999, Evenimentul zilei

Note

^ * Ghinea, Dan - Enciclopedia geografică a României, Ed. Enciclopedică, București, 2002, pg. 1140
^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
^ Google Earth
^ „101. NAGYKAPUS - Tündérkert - Reference Library”. www.arcanum.com.

Imagini

Copşa Mare în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
1826 - Danga pentru vitele din Copşa Mare
Intrarea în localitate
Biserica Sfinții Arhangheli
Biserica fortificată din depărtare
Fortificația
Turnul
Bolta cu nervuri
Nava spre altar
Tabloul altarului
Cristelnița
Mecanismul ceasului
Portalul intrării

[1] * Ghinea, Dan - Enciclopedia geografică a României, Ed. Enciclopedică, București, 2002, pg. 1140

[2] x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă

[8b1c7373e30f74daab31a85c478ae3f8-3] Google Earth

[4] „101. NAGYKAPUS - Tündérkert - Reference Library”. www.arcanum.com.

[1]

[3]

[2]

[4]

v d m Localități care au aparținut până în 1876 de „Scaunul Mediașului”, unitate administrativă componentă a organismului de autoadministrare al sașilor transilvăneni, numit „Șapte Scaune” și care a fost înglobat din 1486 în „Universitatea Săsească”.
Alma Vii • Bazna • Biertan • Buzd • Ighișu Nou • Copșa Mare • Ațel • Curciu • Moșna/Mojna • Brateiu • Mediaș • Nemșa • Richiș • Velț • Furkeschdorf
Date preluate din Th. Nägler, „Așezarea sașilor în Transilvania” — București, Editura Kriterion, 1992, pg. 227, ISBN -973-26-0229-5.