Canaralele Dunării

Astăzi, Canaralele Dunării este un subiect care acoperă o gamă largă de interese și preocupări pentru oameni din întreaga lume. De la probleme politice la progrese tehnologice, Canaralele Dunării este un subiect care a devenit o parte fundamentală a societății moderne. Odată cu schimbarea rapidă a dinamicii sociale și culturale, Canaralele Dunării a dobândit un rol mai mare în conversațiile de zi cu zi, precum și în luarea deciziilor la nivel personal și colectiv. Acesta este motivul pentru care este relevant să explorezi diferitele fațete și dimensiuni ale Canaralele Dunării, precum și să înțelegem impactul acestuia asupra vieților noastre și asupra lumii din jurul nostru. În acest articol, vom explora unele dintre numeroasele dimensiuni ale Canaralele Dunării și vom reflecta asupra semnificației sale în contextul actual.

Canaralele Dunării
Harta locului unde se află
Harta locului unde se află
PozițiaCălărași
România
Coordonate44°14′48″N 27°53′57″E ({{PAGENAME}}) / 44.2467°N 27.8992°E
Suprafață26.109,9 ha  Modificați la Wikidata
Înființare  Modificați la Wikidata
Cod Natura 2000ROSAC0022  Modificați la Wikidata

Canaralele Dunării este o arie protejată (arie specială de conservare — SAC[1], sit de importanță comunitară — SCI) din România întinsă pe o suprafață de 26.109,9 ha, integral pe uscat.

Localizare

Centrul sitului Canaralele Dunării este situat la coordonatele 44°14′48″N 27°53′57″E / 44.246708°N 27.899211°E ({{PAGENAME}}).

Înființare

Situl Canaralele Dunării (ROSCI0022) a fost declarat sit de importanță comunitară în decembrie 2007 pentru a proteja 2 specii de plante și 23 de specii de animale. Situl a fost protejat și ca arie specială de conservare în mai 2022[1].[2][3]

Biodiversitate

Situată în ecoregiunea de stepă, aria protejată conține 15 habitate naturale: Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe, cu vegetație de Littorelletea uniflorae și/sau de Isoëto-Nanojuncetea, Ape puternic oligomezotrofe cu vegetație bentonică cu Chara spp., Lacuri eutrofice naturale cu vegetație de tip Magnopotamion sau Hydrocharition, Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri p.p. și Bidention p.p., Păduri de stejar alb estice, Păduri mixte riverane de Quercus robur, Ulmus laevis și Ulmus minor, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, de-a lungul marilor râuri (Ulmenion minoris), Păduri stepice euro-siberiene cu Quercus spp., Păduri panonice-balcanice de stejar turcesc - stejar sesil, Galerii de Salix alba și de Populus alba, Galerii și tufărișuri riverane sudice (Nerio-Tamaricetea și Securinegion tinctoriae), Tufișuri caducifoliate ponto-sarmatice, Stepe ponto-sarmatice, Liziere de ierburi înalte hidrofile de câmpie și de nivel montan până la alpin, Pajiști aluvionare inundabile, de Cnidion dubii, Fânețe de joasă altitudine (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis).[3]

La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate:[2]

Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 15 specii de plante, 2 specii de mamifere.[2]

Note

  1. ^ a b Hotarare de Guvern, 685/27.05.2022, Hotărârea Guvernului nr. 685/2022 privind instituirea regimului de arie naturală protejată și declararea ariilor speciale de conservare ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România
  2. ^ a b c „Natura 2000 Standard Data Form for Canaralele Dunării”. Accesat în . 
  3. ^ a b „Canaralele Dunării”. biodiversity.europa.eu. Accesat în . 

Vezi și