În acest articol vom explora subiectul Râpa Lechința în profunzime, abordând diferitele sale fațete, importanța sa în societatea actuală și relevanța sa de-a lungul istoriei. Vom examina impactul său în diferite domenii, de la politică și economie la cultură și tehnologie. Râpa Lechința este o temă care nu numai că ne permite să înțelegem mai bine lumea din jurul nostru, dar ne invită și să reflectăm asupra rolului nostru în ea și să ne punem la îndoială convingerile și convingerile. Printr-o analiză exhaustivă, ne propunem să aruncăm lumină asupra unui subiect care nu este doar de interes academic, ci poate avea și implicații profunde pentru viața noastră de zi cu zi.
Râpa Lechința
| ||
Mureșul la Iernut | ||
Localizarea sitului pe harta țării | ||
Poziția | ![]() ![]() | |
---|---|---|
Cel mai apropiat oraș | Iernut | |
Coordonate | 46°28′13″N 24°14′20″E / 46.47028°N 24.23889°E[1] | |
Suprafață | 283 ha | |
Bioregiune | Continentală | |
Înființare | 2007 | |
Cod Natura 2000 | ROSCI0210 | |
Modifică date / text ![]() |
Râpa Lechința este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în centrul Transilvaniei, pe teritoriul județului Mureș.[2]
Aria naturală se află în partea vestică a județului Mureș, pe teritoriul administrativ al orașului Iernut (în sud-estul satului Lechința),[3] în apropierea drumului național DN15, care leagă municipiul Târgu Mureș de orașul Luduș.[4]
Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[5] și se întinde pe o suprafață de 283 hectare.[6]
Situl reprezintă o zonă de câmpie aflată pe malul estic al Mureșului (râuri, lacuri, pajiști, pășuni, păduri de foioase și terenuri arabile cultivate) încadrată în bioregiune continentală; ce conservă habitate naturale de tip: Pajiști stepice subpanonice care adăpostesc plante xerofile cu specii de colilie (Stipa stenophyla) și păiuș (Festuca valesiaca)[7] și protejază faună de amfibieni și reptile, pești și fluturi.
La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[9], printre care reptile și amfibieni cu specii de: broască țestoasă de baltă (Emys orbicularis), buhai de baltă cu burta roșie (Bombina bombina, specie considerată ca vulnerabilă și aflată pe lista roșie a IUCN)[10]; și pești: avat (Aspius aspius), porcușor-de-nisip (Gobio albipinnatus), petroc (Gobio kessleri) sau boarță[11] (Rhodeus sericeus amarus). În arealul sitului este semnalată și prezența unui lepidopter, un fluture din specia Cucullia mixta[12].
În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Reportaj