Subiectul Hunedoara Timișană (sit SPA) este unul care a generat un mare interes de-a lungul timpului. Cu margini și abordări diverse, Hunedoara Timișană (sit SPA) a captat atenția experților și a fanilor deopotrivă. În acest articol, vom explora diferite aspecte legate de Hunedoara Timișană (sit SPA), de la originea sa până la implicațiile sale în societatea actuală. Printr-o analiză detaliată și exhaustivă, vom căuta să înțelegem mai bine Hunedoara Timișană (sit SPA) și relevanța sa în contextul actual. De la origini și până la impactul său astăzi, Hunedoara Timișană (sit SPA) a fost subiect de dezbatere și reflecție, iar prin acest articol, vom căuta să facem lumină asupra punctelor sale cheie.
Hunedoara Timișană
| ||
Situl la Vinga | ||
Localizarea sitului pe harta țării | ||
Poziția | ![]() ![]() ![]() | |
---|---|---|
Cel mai apropiat oraș | Arad | |
Coordonate | 45°59′21″N 21°12′39″E / 45.98917°N 21.21083°E[1] | |
Suprafață | 1.537 ha | |
Bioregiune | Panonică | |
Înființare | 2007 | |
Cod Natura 2000 | ROSPA0047 | |
Modifică date / text ![]() |
Hunedoara Timișană este o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată în vestul României, pe teritoriile administrative ale Arad și Timiș[2].
Aria naturală se află în extremitatea sud-vestică a județului Arad și cea nord-vestică a județului Timiș, în imediata apropere de drumul național DN69, care leagă municipiul Arad de Timișoara[3]. Situl se întinde pe teritoriile administrative ale județelor Arad (Șagu, Vinga) și Timiș (Orțișoara)[4]
Zona a fost declarată Arie de Protecție Specială Avifaunistică prin Hotărârea de Guvern nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[5] și se întinde pe o suprafață de 1.537 hectare[6].
Aria protejată (încadrată în bioregiune geografică panonică) reprezintă o zonă naturală în Câmpia de Vest (terenuri arabile, pășuni, pajiști, vii și livezi) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (unele protejate prin lege)[7].
Alături de cele două specii de păsări (aflate la baza desemnării ariei protejate): vânturel de seară (Falco vespertinus) și dumbrăveancă (Coracias garrulus), situl mai asigură condiții de viețuire și pentru: fâsa-de-câmp (Anthus campestris), șorecarul mare (Buteo rufinus), barză albă (Ciconia ciconia), erete de stuf (Circus aeruginosus), erete vânăt (Circus cyaneus), erete cenușiu (Circus pygargus), șerpar (Circaetus gallicus), cioară de semănătură (Corvus frugilegus), cristei de câmp (Crex crex), ciocănitoarea de grădină (Dendrocopos syriacus), acvilă pitică (Hieraaetus pennatus), sfrâncioc-roșiatic (Lanius collurio) sau sfrânciocul cu frunte neagră (Lanius minor)[8].
În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Reportaj