Porumbeni (sit SCI)

Porumbeni Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Localizarea sitului pe harta țării
Poziția	Județul Harghita Județul Mureș  România
Cel mai apropiat oraș	Cristuru Secuiesc
Coordonate	46°16′23″N 25°09′44″E () / 46.27306°N 25.16222°E[1]
Suprafață	7.051,70 ha
Bioregiune	Continentală
Înființare	2011
Cod Natura 2000	ROSCI0357
Modifică date / text

Porumbeni este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în estul Transilvaniei, pe teritoriile județelor Harghita (92%) și Mureș (8%)^[2].

Aria naturală se întinde în partea sud-vestică a județului Harghita (pe teritoriile administrative ale comunelor: Dârjiu, Feliceni, Mugeni, Porumbeni și Șimonești; și pe cel al orașului Cristuru Secuiesc) și în cea sud-estică a județului Mureș, pe teritoriul administrativ al comunei Vânători și este străbătută de drumul național DN13C, care leagă localitatea Vânători, Mureș de DN13A (Morăreni, Harghita)^[3].

Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul nr. 2.387 din 29 septembrie 2011 (pentru modificarea Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)^[4] și se întinde pe o suprafață de 7.051,70 de hectare.

Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri în amestec, pășuni, mlaștini, turbării, terenuri arabile cultivate, pajiști și pășuni) încadrată în bioregiunea continentală estică a Depresiunii colinare a Transilvaniei, la poalele vestice ale Munților Harghitei (grupă muntoasă a Moldo-Transilvană) ce aparțin lanțului carpatic al Orientalilor.

Aria naturală dispune de două tipuri de habitate: Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum și Păduri dacice de Quercus robur (stejar) și Carpinus betulus (carpen); ce adăpostesc și asigură condiții de viețuire mai multor specii din fauna sălbatică a Occidentalilor.

La baza desemnării sitului se află o gamă diversă de mamifere, reptile, amfibieni, pești și insecte; dintre care unele protejate la nivel european prin Directiva CE 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)^[5] sau aflate pe lista roșie a IUCN.

Specii faunistice semnalate în arealul sitului: urs brun (Ursus arctos)^[6], lup cenușiu (Canis lupus)^[7], vidră de râu (Lutra lutra)^[8], liliacul comun (Myotis myotis)^[9], liliac cu urechi de șoarece (Myotis blythii)^[10], liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros), liliacul cu urechi late (Barbastella barbastellus)^[11], șarpele orb (Anguis fragilis), șarpele de alun (Coronella austriaca), gușter (Lacerta viridis), șopârlă de câmp (Lacerta agilis), ivorașul-cu-burta-galbenă (Bombina variegata)^[12], broască râioasă verde (Bufo viridis), brotac verde de copac (Hyla arborea), broască râioasă (Bufo bufo), broasca de pământ (Pelobates fuscus), broasca-roșie-de-munte (Rana temporaria), broasca-roșie-de-pădure (Rana dalmatina), broasca mare de lac (Rana ridibunda), tritonul cu creastă (Triturus cristatus)^[13], tritonul comun transilvănean (Triturus vulgaris ampelensis), mreană vânătă (Barbus meridionalis)^[14], boarță (Rhodeus sericeus amarus), zvârlugă (Cobitis taenia), rădașcă (Lucanus cervus)^[15].

• Drumul național DN13 pe ruta: Brașov - Rupea - Saschiz - Vânători, de aici se intră (la dreapta) pe drumul național DN13C - Secuieni - Cristuru Secuiesc.

Obiective de interes istoric, cultural și turistic aflate în vecinătatea sitului:

• Biserica unitariană fortificată din Dârjiu, monument istoric și de arhitectură din sec. XIII-XIV. Este una din cele șase biserici fortificate din Transilvania incluse în anul 1999 pe lista UNESCO a patrimoniului cultural mondial.

• Biserica reformată din Cristuru Secuiesc, construcție 1822 - 1834, monument istoric.
• Biserica romano-catolică din Cristuru Secuiesc, construcție sec. XV - XVIII, monument istoric.
• Ansamblul bisericii reformate din Feliceni (Biserica reformată și zidul de incintă), construcție sec. XV - XIX, monument istoric.
• Biserică unitariană și reformată din Filiaș, construcție 1801 - 1803, monument istoric.
• Biserica reformată din Mătișeni, construcție sec. XV - XVIII, monument istoric.
• Biserica unitariană din Medișoru Mare, construcție sec. XV - XIX, monument istoric.
• Ansamblul bisericii reformate din Forțeni (Biserica reformată și zidul de incintă), construcție sec. XIV - XIX, monument istoric.
• Situl rural Dârjiu, construcție sec. XV - XX, monument istoric.
• Villa rustica de la Dârjiu (sit arheologic).
• Situl arheologic „Köleskert” de la Betești (așezări datate din sec. VII - VIII, Epoca migrațiilor; sec. I a. Chr, Latène; Epoca bronzului, Cultura Wietenberg).
• Situl arheologic „Kerekhely” de la Dejuțiu (așezări din sec. XII - XIII, Epoca medievală timpurie; sec. VI - VII, Epoca migrațiilor; sec. III - IV, Epoca post-romană; sec. I a. Chr.-I p. Chr., Latène; Epoca bronzului; Eneolitic, Cultura Ariușd-Cucuteni).
• Situl arheologic „Pagyvan” de la Mugeni (așezări datate din Neolitic, Cultura Coțofeni; Eneolitic, Cultura Tiszapolgár - Bodrogkeresztúr; Eneolitic, Cultura Ariușd-Cucuteni).
• Situl arheologic „Csűrös ” de la Nicoleni (așezări din Epoca bronzului târziu, Cultura Noua; Epoca bronzului mijlociu, Cultura Wietenberg; Neolitic, Cultura Coțofeni).

• Rezervațiile naturale: Lacul Rat și Vulcanii noroioși de la Filiaș.

• Lista siturilor Natura 2000 din România

• Arii naturale protejate - Lacul Rat, comuna Porumbeni, județul Harghita Arhivat în 24 octombrie 2014, la Wayback Machine., greenharghita.ro.