Lacul Brateș (sit SPA)

În lumea de astăzi, Lacul Brateș (sit SPA) a devenit un subiect de mare interes și relevanță. Popularitatea lui Lacul Brateș (sit SPA) a crescut în ultimii ani, generând un impact mare în diverse domenii. Atât la nivel personal, cât și profesional, Lacul Brateș (sit SPA) a ocupat centrul atenției și a generat o mare dezbatere în societate. Acest articol își propune să analizeze în detaliu fenomenul Lacul Brateș (sit SPA), explorând diversele sale fațete și influența sa asupra diferitelor aspecte ale vieții de zi cu zi. Prin această analiză, căutăm să facem lumină asupra Lacul Brateș (sit SPA) și să oferim o viziune amplă și obiectivă care ne poate ajuta să înțelegem mai bine importanța și impactul său asupra societății noastre actuale.

Lacul Brateș
Arie de Protecție Specială Avifaunistică (SPA)
Imagine din sit
Imagine din sit
Harta locului unde se află Lacul Brateș Arie de Protecție Specială Avifaunistică (SPA)
alt=Harta locului unde se află Lacul Brateș Arie de Protecție Specială Avifaunistică (SPA)
Localizarea sitului pe harta țării
PozițiaJudețul Galați (99%)
Județul Tulcea (1%)
 România
Cel mai apropiat orașGalați
Coordonate45°30′41″N 28°07′55″E () / 45.51139°N 28.13194°E[1]
Suprafață15.878,9 ha
BioregiuneStepică[2]
Înființare2011
Cod Natura 2000ROSPA0121
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Lacul Brateș este o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată în estul României, pe teritoriile județelor Galați (99%) și Tulcea (1%)[3].

Localizare

Aria naturală se află în extremitatea sud-estică a județului Galați, pe teritoriile administrative ale comunelor Tulucești și Vânători și pe cel al municipiului Galați și în cea nord-vestică a județului Tulcea, pe teritoriul administrativ al comunei Grindu. Situl este străbătut de drumul european E87, care leagă Galațiul de satul Giurgiulești, Cahul.[4].

Înființare

„Lacul Brateș” a fost declarat arie de protecție specială avifaunistică prin Hotărârea de Guvern nr. 971 din 5 octombrie 2011 (pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[5] și se întinde pe o suprafață de 15.878,9 ha. Acesta se suprapune cu ariilor protejate: Delta Dunării (rezervație a biosferei) și Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior și include rezervația naturală Ostrovul Prut.

Biodiversitate

Aria protejată reprezintă un zonă naturală, încadrată în bioregiunea geografică stepică a bazinului inferior al Prutului, ce cuprinde terenuri agricole, ape stătătoare (Lacul Brateș), mlaștini și păduri de luncă. Situl deține trei tipuri de habitate naturale: Ape dulci continentale (stătătoare și curgătoare), Culturi cerealiere extensive (inclusiv culturi de rotație cu dezmiriștire) și Păduri caducifoliate (amestec de salcie albă indigenă cu plop alb și plop negru); ce adăpostesc și asigură condiții prielnice de hrană și adăpost pentru o gamă diversă de păsări[6] migratoare (aflate în pasaj înspre și dinspre Delta Dunării) sau sedentare, dintre care unele protejate la nivel european sau aflate pe lista roșie a IUCN.

La baza desemnării sitului se află mai multe specii avifaunistice enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 147/CE din 30 noiembrie 2009[7] și Directiva 79/409/CEE din 2 aprilie 1979[8] (privind conservarea păsărilor sălbatice); printre care: pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus)[9], chirighiță-cu-obraz-alb (Chlidonias hybridus), chirighiță neagră (Chlidonias niger), vânturelul de seară (Falco vespertinus), gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis), gârliță mare (Anser albifrons), rață fluierătoare (Anas penelope), rață mică (Anas crecca), rață mare (Anas platyrhynchos), lișiță (Fulica atra), egretă mare (Egretta alba), stârc cenușiu (Ardea cinerea), stârc roșu (Ardea purpurea), erete de stuf (Circus aeruginosus), pescăruș râzător (Larus ridibundus), pescăruș argintiu (Larus cachinnans) și ciocănitoare pestriță mică (Dendrocopos minor).[10][11]

Căi de acces

Vezi și

Note

  1. ^ Biodiversitatea în România - Lacul Brateș - Arie de protecție specială Avifaunistică; accesat la 20 martie 2018
  2. ^ Agenția pentru Protecția Mediului Galați - Arii de protecție specială avifaunistică; accesat la 20 martie 2018
  3. ^ Lacul Brateș - Arie de protecție specială avifaunistică Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 20 martie 2018
  4. ^ Lacul Brateș (arie de protecție specială avifaunistică); natura2000.eea.europa - harta sitului
  5. ^ Hotărârea de Guvern nr.971 din 05.10.2011 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România; accesat la 20 martie 2018
  6. ^ Agenția pentru Protecția mediului Galați Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 21 martie 2018
  7. ^ Directiva Consiliului Europei nr.147 din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor, accesat la 21 martie 2018
  8. ^ Directiva Consiliului Europei 79/409/CEE din 2 aprilie 1979, privind conservarea păsărilor, accesat la 21 martie 2018
  9. ^ The IUCN Red List of Threatened Species - Pelecanus onocrotalus; accesat la 21 martie 2018
  10. ^ Natura 2000 în România - Lacul Brateș (arie de protecție specială avifaunistică); accesat la 21 martie 2018
  11. ^ Agenția pentru Protecția Mediului Galați - Rezervația naturală Ostrovul Prut Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 21 martie 2018
  12. ^ Drumul național DN26: Galați - Vânători - Lacul Brateș; accesat la 21 martie 2018

Legături externe