În lumea de astăzi, Diosig (sit SCI) a devenit un subiect din ce în ce mai relevant de interes general. Odată cu progresul tehnologiei și schimbările din societate, Diosig (sit SCI) nu a captat doar atenția specialiștilor în domeniu, ci și a publicului larg. Acesta este motivul pentru care este esențial să aprofundăm cele mai relevante aspecte ale Diosig (sit SCI), astfel încât impactul său să poată fi înțeles în diferite zone și contexte. În acest articol, vom aprofunda în analiza lui Diosig (sit SCI), explorând diferitele sale dimensiuni și implicațiile sale astăzi. De la origini până la evoluția sa actuală, vom arunca o privire asupra modului în care Diosig (sit SCI) a modelat modul în care înțelegem lumea din jurul nostru.
Diosig
| ||
![]() Diosig | ||
Localizarea sitului pe harta țării | ||
Poziția | ![]() ![]() | |
---|---|---|
Cel mai apropiat oraș | Oradea | |
Coordonate | 47°20′21″N 21°56′40″E / 47.33917°N 21.94444°E[1] | |
Suprafață | 384 ha | |
Bioregiune | Panonică | |
Înființare | 2007 | |
Cod Natura 2000 | ROSCI0068 | |
Modifică date / text ![]() |
Diosig este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în județul Bihor, pe teritoriul administrativ al comunei Diosig[2].
Aria naturală se află în extremitea nord-vestică a județului Bihor (la limita de graniță cu Ungaria), în partea nord-vestică a satului Diosig, în imediata apropiere a drumului național DN19D, care leagă satul Săcuieni de localitatea Leta Mare (Létavértes, Ungaria)[3].
Aria naturală a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[4] și se întinde pe o suprafață de 384 hectare[5].
Situl Diosig[6] reprezintă o zonă (umedă) împădurită (încadrată în bioregiune panonică) ce adăpostește vegetație arboricolă, mlaștini, turbării, terenuri arabile, pajiști și pășuni și protejează habitate de tip: Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris); Zăvoaie de Populus alba și Salix alba și Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri și Bidention[7].
Flora sitului este constituită din arbori și ierburi cu specii de stejar (Quercus robur), frasin (Fraxinus excelsior), frasin de câmp (Fraxinus angustifolia), răchită (Salix alba), plop alb (Populus alba), velniș (Ulmus laevis), arin negru (Alnus glutinosa), trifoiaș-de-baltă (Marsilea quadrifolia)[8] sau dediței (Pulsatilla pratensis ssp. hungarica).
Printre speciile faunistice semnalate în arealul sitului se află mamifere (popândău - Spermophilus citellus), amfibieni cu specii de: triton cu creastă (Triturus cristatus, specie aflată pe lista roșie a IUCN[9]), broască râioasă verde (Bufo viridis), brotacul verde de copac (Hyla arborea), broasca de pământ (Pelobates fuscus), broasca-roșie-de-pădure (Rana dalmatina), broasca-roșie-de-munte (Rana temporaria), broasca mare de lac (Rana ridibunda), reptile (năpârcă - Natrix natrix) sau pești (caracudă, mântuș)[10].
În vecinătatea sitului se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale, situri arheologice), astfel: