În lumea lui Valea Florilor (sit SCI), au existat nenumărate evoluții și schimbări semnificative de-a lungul anilor. De la începuturile sale, Valea Florilor (sit SCI) a captat atenția și intriga oamenilor de toate vârstele și interesele. Studiile și descoperirile legate de Valea Florilor (sit SCI) au fost o sursă de fascinație și dezbatere și continuă să aibă un impact semnificativ asupra lumii de astăzi. Pe măsură ce societatea evoluează, la fel și rolul și relevanța lui Valea Florilor (sit SCI), făcându-l un subiect extrem de relevant și interesant de explorat și înțeles în profunzime. În acest articol, vom explora importanța și evoluția lui Valea Florilor (sit SCI), precum și semnificația și impactul său astăzi.
Valea Florilor
| ||
Localizarea sitului pe harta țării | ||
Poziția | ![]() ![]() | |
---|---|---|
Cel mai apropiat oraș | Turda | |
Coordonate | 46°39′20″N 23°50′23″E / 46.65556°N 23.83972°E | |
Suprafață | 190 ha | |
Bioregiune | Continentală | |
Înființare | 2007 | |
Cod Natura 2000 | ROSCI0261 | |
Modifică date / text ![]() |
Valea Florilor este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în județul Cluj, pe teritoriul administrativ al comunei Ploscoș[1].
Aria protejată se află în extremitatea sud-estică a județului Cluj (în sudul Câmpiei Transilvaniei), ocupând teritoriul sud-vestic al satului Valea Florilor, aproape de drumul județean (DJ161B) care leagă orașul Turda de satul Ploscoș[2].
Aria naturală a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[3] și se întinde pe o suprafață de 190 hectare[4].
Valea Florilor reprezintă o zonă încadrată în bioregiune continentală (pajiști, pășuni, terenuri arabile cultivate) ce conservă trei tipuri de habitate (Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice, Pajiști stepice subpanonice) și protejază vegetație floristică rară, cu exemplare de Echium russicum, Crambe tataria, specii aflate la baza desemnării sitului[5].
În arealul sitului alături de cele două specii floristice cunoscute sub denumirile populare de: târtan (Crambe tataria) și capul șarpelui (Echium russicum) vegetează mai multe rarități floristice (endemisme, specii periclitate), printre care: astragalus (Astragalus exscapus), rușcuță de primăvară (Adonis vernalis), ghioc (Centaurea triumfetti), pesmă de stepă (Centaurea trinervia), sipică (Cephalaria uralensis), mărar păsăresc (Ferulago sylvatica), stânjenei (Iris pontica), poala "Sfintei Mării" (Nepeta ucranica), colilie (Stipa pulcherrima), gălbinare (Serratula radiata), salvia (Salvia transsylvanica), precum și două endemisme pentru Transilvania, cu specii de: Jurinea mollis ssp. transylvanica[6] și Peucedanum tauricum[7][8].
În vecinătatea sitului se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice); astfel: