În lumea de astăzi, Fânațele de la Sucutard joacă un rol vital în viața noastră. Fie la nivel personal, profesional sau social, Fânațele de la Sucutard are un impact semnificativ asupra modului în care gândim, acționăm și relaționăm cu ceilalți. În acest articol, vom explora importanța lui Fânațele de la Sucutard și modul în care a evoluat de-a lungul timpului. În plus, vom analiza influența sa în diferite contexte și relevanța sa în societatea actuală. Fânațele de la Sucutard este un subiect fascinant care merită să fie examinat în profunzime pentru a înțelege mai bine scopul și impactul său asupra vieții noastre de zi cu zi.
Fânațele de la Sucutard | |
Poziția | Cluj![]() |
---|---|
Coordonate | 46°53′51″N 24°04′49″E / 46.8976°N 24.0804°E |
Suprafață | 218,8 ha ![]() |
Înființare | ![]() |
Cod Natura 2000 | ROSCI0410 ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Fânațele de la Sucutard este o arie protejată (sit de importanță comunitară — SCI) din România întinsă pe o suprafață de 218,8 ha, integral pe uscat.
Centrul sitului Fânațele de la Sucutard este situat la coordonatele 46°53′51″N 24°04′50″E / 46.897631°N 24.080419°E. Situl se întinde pe teritoriul administrativ al comunei Geaca din județul Cluj.[1]
Situl Fânațele de la Sucutard a fost declarat sit de importanță comunitară (ROSCI0410) în ianuarie 2016 pentru a proteja 2 specii de animale.[2][3]
Situată în ecoregiunea continentală, aria protejată conține 1 habitat natural: Pajiști uscate seminaturale și facies de acoperire cu tufișuri pe substraturi calcaroase (Festuco-Brometalia) (* situri importante pentru orhidee).[3]
La baza desemnării sitului se află două specii protejate[2] de amfibieni (2): izvorașul-cu-burta-galbenă (Bombina variegata) și tritonul comun transilvănean (Triturus vulgaris ampelensis).