În acest articol, vom explora Moldova Superioară din unghiuri diferite, analizând impactul său în diferite contexte și relevanța sa astăzi. Moldova Superioară este un subiect care a stârnit interesul experților și al publicului larg, generând dezbateri și întrebări despre implicațiile sale. Pe parcursul acestor pagini, vom examina diverse perspective și opinii pentru a deschide un spațiu de reflecție și învățare în jurul Moldova Superioară. De la origine până la evoluția sa în societatea actuală, acest articol urmărește să ofere o viziune panoramică care invită la reflecție și analiză critică.
Moldova Superioară | |
Situl la Breaza | |
Poziția | Suceava![]() |
---|---|
Coordonate | 47°32′24″N 25°21′46″E / 47.5401°N 25.3627°E |
Suprafață | 409,5 ha ![]() |
Înființare | ![]() |
Cod Natura 2000 | ROSAC0321 ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Moldova Superioară este o arie protejată (arie specială de conservare — SAC[1], sit de importanță comunitară — SCI) din România întinsă pe o suprafață de 409,5 ha, integral pe uscat.
Centrul sitului Moldova Superioară este situat la coordonatele 47°32′25″N 25°21′46″E / 47.540147°N 25.362692°E. Situl se întinde pe teritoriul administrativ al municipiului Câmpulung Moldovenesc și pe cele ale comunelor: Breaza, Fundu Moldovei, Pojorâta și Sadova din județul Suceava.[2]
Situl Moldova Superioară a fost declarat sit de importanță comunitară (ROCIC0321) în septembrie 2011 pentru a proteja 6 specii de animale. Situl a fost protejat și ca arie specială de conservare (ROSAC0321) în mai 2022[1].[3][4]
Situată în ecoregiunea alpină, aria protejată conține 3 habitate naturale: Fânețe montane, Păduri aluvionare cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), Păduri de fag dacice (Symphyto-Fagion).[4]
La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate:[3]
Pe lângă speciile aflate la baza desemnării sitului, pe teritoriul acestuia a mai fost identificată pisica sălbatică (Felis silvestris), un mamifer de dimensiuni mici, din familia Felis.[3]