În lumea de astăzi, Măgura Odobești (sit SPA) este încă un subiect de interes pentru mulți oameni. Odată cu progresul tehnologiei și globalizarea, Măgura Odobești (sit SPA) a devenit un subiect relevant în societatea contemporană. Indiferent dacă Măgura Odobești (sit SPA) este o persoană, un eveniment istoric sau un fenomen actual, impactul său asupra vieților noastre nu poate fi subestimat. În acest articol, vom explora în profunzime diferitele fațete ale Măgura Odobești (sit SPA), analizând importanța acestuia, implicațiile și influența sa în diverse domenii. De la origine până la starea sa actuală, Măgura Odobești (sit SPA) a lăsat o amprentă de neșters asupra societății și este esențial să-i înțelegem acoperirea pentru a înțelege mai bine lumea din jurul nostru.
Măgura Odobești
| ||
![]() | ||
Localizarea sitului pe harta țării | ||
Poziția | ![]() ![]() | |
---|---|---|
Cel mai apropiat oraș | Focșani | |
Coordonate | 45°50′09″N 26°57′24″E / 45.83583°N 26.95667°E[1] | |
Suprafață | 13.164,7 ha | |
Bioregiune | Continentală | |
Înființare | 2007 | |
Cod Natura 2000 | ROSPA0075 | |
Modifică date / text ![]() |
Măgura Odobești este o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată în estul României, pe teritoriul administrativ al județului Vrancea[2].
Aria naturală se află în extremitatea centrală a județului Vrancea, pe teritoriul administrativ al comunelor Bolotești, Broșteni, Jariștea, Mera, Reghiu și Valea Sării[3], în imediata apropiere de drumul național DN2A, care leagă municipiul Focșani de Târgu Secuiesc[4].
Zona a fost declarată Arie de Protecție Specială Avifaunistică prin Hotărârea de Guvern nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[5] și se întinde pe o suprafață de 13.164,7 hectare[6].
Aria protejată (încadrată în bioregiune geografică continentală cuprinsă între râurile Putna și Milcov) reprezintă o zonă naturală (râuri, pășuni, păduri de foioase, terenuri arabile cultivate) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare[7] enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 2009/147/CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice[8].
Printre păsările protejate semnalate în arealul sitului se află exemplare de: caprimulg (Caprimulgus europaeus), ieruncă (Tetrastes bonasia), ciocănitoare cu spate alb (Dendrocopos leucotos), ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius), ciocănitoarea de grădină (Dendrocopos syriacus), șoim-de-iarnă (Falco columbarius), muscar-gulerat (Ficedula albicollis), muscar (Ficedula parva), acvilă pitică (Hieraaetus pennatus, specie aflată pe lista roșie a IUCN[9]), ciocârlie-de-pădure (Lullula arborea), viespar (Pernis apivorus) sau ciocănitoarea verzuie (Picus canus)[10].
În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Reportaj