Astăzi, Pădurea Eseschioi - Lacul Bugeac este un subiect care a câștigat relevanță în diverse domenii ale societății. Fie în sfera politică, socială, economică sau tehnologică, Pădurea Eseschioi - Lacul Bugeac a devenit un subiect constant de conversație. De câțiva ani, Pădurea Eseschioi - Lacul Bugeac se află în centrul dezbaterilor și a generat opinii mixte. Cu toate acestea, pe măsură ce timpul trece, este evident că Pădurea Eseschioi - Lacul Bugeac continuă să fie o problemă foarte importantă care merită să fie analizată în detaliu. În acest articol, vom explora diferite aspecte legate de Pădurea Eseschioi - Lacul Bugeac și vom examina impactul acestuia asupra lumii de astăzi.
Pădurea Eseschioi - Lacul Bugeac | |
Poziția | ![]() |
---|---|
Coordonate | 44°04′54″N 27°26′16″E / 44.0817°N 27.4378°E |
Cod Natura 2000 | ROSAC0149 ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Pădurea Eseschioi - Lacul Bugeac este o arie protejată (arie specială de conservare — SAC[1], sit de importanță comunitară — SCI) din România întinsă pe o suprafață de 2.942,8 ha, integral pe uscat.
Centrul sitului Pădurea Eseschioi - Lacul Bugeac este situat la coordonatele 44°04′54″N 27°26′16″E / 44.081742°N 27.437842°E.
Situl Pădurea Eseschioi - Lacul Bugeac (ROSCI0149) a fost declarat sit de importanță comunitară în decembrie 2007 pentru a proteja 2 specii de plante și 12 specii de animale. Situl a fost protejat și ca arie specială de conservare în mai 2022[1].[2][3]
Situată în ecoregiunea de stepă, aria protejată conține 8 habitate naturale: Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe, cu vegetație de Littorelletea uniflorae și/sau de Isoëto-Nanojuncetea, Cursuri de apă de la nivel de câmpie la nivel montan, cu vegetație Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion, Păduri de stejar alb estice, Păduri stepice euro-siberiene cu Quercus spp., Păduri panonice-balcanice de stejar turcesc - stejar sesil, Tufișuri caducifoliate ponto-sarmatice, Stepe ponto-sarmatice, Liziere de ierburi înalte hidrofile de câmpie și de nivel montan până la alpin.[3]
La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate:[2]
Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 2 specii de amfibieni, 2 specii de reptile.[2]